Astmul bronsic – emisiune TV

Mai jos este inregistrarea unei emisiuni la care am participat, subiectul fiind astmul bronsic. Intrebarile au acoperit urmatoarele teme:

  • ce este astmul bronsic
  • care sunt cauzele
  • activitatea fizica (sportul) si astmul
  • cum se pune diagnosticul de astm
  • cum se trateaza astmul bronsic
  • de ce este important sa luam corect tratamentul

Cat de grava poate fi o pneumonie?

Multe persoane vin la medic considerand ca au pneumonie. Totusi, in general pneumonia este o afectiune destul de severa, cu simptome mai puternice decat o simpla raceala.

Simptomele apar de regula brusc in cazul unei pneumonii. Poate exista tuse, cu sau fara expectoratie, durere la nivelul pieptului, febra, frisoane. Alte simptome pot include ameteli, dureri de cap, de muschi, absenta poftei de mancare.

Este important de mentionat ca la persoanele in varsta, pot uneori sa nu existe aceste simptome, ci sa fie inregistrata doar o tulburare a starii de constienta sau confuzie.

Majoritatea cazurilor de pneumonie pot fi tratate la domiciliu, pastrand o legatura stransa cu medicul, pentru a se putea recomanda spitalizarea in cazul agravarii.

Pneumonia necesita spitalizare de obicei in cazul persoanelor peste 65 ani, care prezinta o stare de confuzie, sau tensiune arteriala scazuta, sau o frecventa respiratorie crescuta (respiratii foarte rapide).

Este important de mentionat ca pneumonia care necesita spitalizare este o boala grava, cu o mortalitate apropiata de cea a infarctului de miocard. Mortalitatea la persoanele care necesita intr-adevar spitalizare (internati pe baza unor criterii obiective de severitate) este de 5-10 %. Daca se ajunge sa fie necesara internarea in sectia de terapie intensiva, mortalitatea poate ajunge la 30-50%.

Pneumonia este, deci, ceva de luat in serios.

Din fericire, majoritatea cazurilor de pneumonie nu sunt atat de grave si pot fi tratate acasa (cu sustinere adecvata din partea familiei, prietenilor, vecinilor etc. ). Daca simptomele se agraveaza, nu ezitati sa apelati la medic.

Cauze frecvente pentru oboseala si senzatie de lipsa de aer

Multe persoane au asemenea simptome la un moment dat in cursul vietii. De cele mai multe ori, senzatia de oboseala apare lent. Un asemenea simptom este frecvent ignorat sau pus pe seama inaintarii in varsta. De multe ori ne obisnuim cu aceasta stare de oboseala care devine parte din viata si ne adaptam rutina zilnica in functie de simptome.

Totusi o senzatie de oboseala care persista de mult timp nu este ceva normal. Chiar si la varste mai inaintate, daca nu suferim de diferite boli cronice, nu ar trebui sa ne simtim obositi mereu.

Mai departe discutam despre cauze legate de tulburari de somn si afectiuni insotite de oboseala.

Continuarea

Cand ne gandim la astmul bronsic?

Cateva informatii pe scurt despre astmul bronsic.

Cel mai frecvent se ajunge la medic in urma unor crize repetate de respiratie, asociate sau nu respiratiei suieratoare (wheezing). Uneori, poate fi vorba doar de o tuse care nu trece.

Simptomele astmului sunt variabile.

Daca simptomele sunt sugestive, este necesara o explorare functionala respiratorie corecta pentru a confirma diagnosticul (spirometrie cu test bronhodilatator sau alte explorari relevante la recomandarea medicului.

Cauze frecvente de tuse, fara afectarea plamanilor

Doar o scurta postare, legata de cauze frecvente de tuse care aduc de regula pacientul la pneumolog, fara a fi vorba de o afectiune pulmonara.

Varianta video:

Varianta text:

1. afectiunile rino-sinusale 

Patologiile din sfera ORL sunt frecvent o cauza de tuse care dureaza mult timp. Sinuzita si rinita cronica, senzatia de nas blocat mereu, secretiile abundente din nas provoaca foarte des tuse. Acest lucru se intampla in special in cazul in care secretiile abundente curg direct in gat prin „spatele” nasului (fenomen numit rinoree posterioara), unde provoaca o iritatie care induce tuse.

Pentru tratamentul acestor afectiuni, este cel mai indicat sa va adresati medicului ORL, pentru a gestiona adecvat problemele rino-sinusale.

2. refluxul gastro-esofagian

Refluxul din stomac in esofag este o alta cauza foarte frecventa de tuse. Atat refluxul acid cat si non-acid pot provoca tuse. Nu este de regula vorba despre lichid din stomac care este aspirat in plamani, ci mai degraba de”vapori” iritanti, inhalati in momentul in care se produce refluxul.

Simptomele de reflux includ senzatia de arsura in spatele sternului, sau gustul acru sau amar in gura.

Refluxul poate fi redus si prin masuri de schimbare a modului de viata, mese mai reduse cantitativ, evitarea meselor bogate inainte de culcare, dormitul cu partea superioara a corpului mai sus (cu mai multe perne). Exista si tratamente antiacide foarte eficiente (de tip omeprazol, lansoprazol etc). A se evita administrarea de bicarbonat de sodiu pentru combaterea aciditatii, deoarece acesta doar neutralizeaza temporar acidul, stomacul secretand si mai mult acid in incercarea de a combate bicarbonatul.

Este bine sa consultati un gastroenterolog daca aveti simptome de reflux, deoarece nu toate formele de reflux sunt cu acid (si astfel nu pot fi tratate cu pastile antiacide).

3. tratamentul cu medicamente pentru tensiune din clasa inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

Putem recunoaste acest tip de medicamente daca ne uitam la denumirea farmaceutica si vedem ca se termina cu -pril (ex. perindopril, enalapril etc.). Aceste medicamente sunt prescrise frecvent pentru controlul tensiunii arteriale. Sunt medicamente foarte bune, insa la ~ 10% dintre persoane provoaca o tuse cu evolutie indelungata. Tusea cedeaza daca se inlocuieste medicamentul cu altul, din alta clasa terapeutica.

Nu opriti tratamentul pentru tensiune fara a va consulta cu medicul care vi l-a prescris.

 

Ce este corticoterapia?

Corticoterapia, tratamentul cu cortizon, prednison etc.
Toate aceste lucruri se refera practic la acelasi lucru. Este vorba despre un tratament antiinflamator puternic, necesar in unele situatii. Acest tratament combate de regula o activare anormal de puternica a sistemului imunitar, care este nociva organismului.

Corticoterapia se face pe termen scurt sau lung in functie de boala tratata. Pe termen scurt, de exemplu in: crizele puternice de astm bronsic, exacerbari ale BPOC. Pe termen lung, de regula in boli autoimune (reactii anormale ale sistemului imun care ataca si celulele normale ale organismului).

Corticoterapia se face cu atentie! Daca facem o cura scurta de cateva zile, este in regula sa oprim tratamentul brusc. Atentie insa ca tratamentul mai indelungat necesita o scadere extrem de lenta a dozelor inainte de a opri medicamentele. Acest lucru se face pentru ca acest tratament foloseste substante asemanatoare unor hormoni din corp (cortizol). Corticoterapia opreste productia acestor hormoni (deoarece corpul interpreteaza ca are prea mult cortizol, si nu il mai produce). Daca oprim brusc dupa inhibarea acestei productii naturale de cortizol, corpul nu va mai avea acest hormon timp de cateva zile. Nu putem trai fara acest hormon, deci nu trebuie sa oprim brusc un tratament cortizonic pe termen lung!

Terapia pe termen lung are si alte riscuri, printre care:

  • scaderea densitatii osoase (osteoporoza), risc de fracturi
  • scaderea imunitatii care predispune la infectii
  • risc de crestere a tensiunii arteriale
  • cresterea glicemiei, risc de producere a diabetului zaharat
  • iritatii ale mucoasei stomacului, risc de ulcer
  • tulburari psihice

In ciuda acestor riscuri importante, beneficiile tratamentului pot fi mai mari decat riscurile. Atat timp cat nu se administreaza corticoterapie abuziv, tratamentul este salvator in multe situatii si boli.