Arhiva categoriei: Pneumologie

Astmul bronsic – emisiune TV

Mai jos este inregistrarea unei emisiuni la care am participat, subiectul fiind astmul bronsic. Intrebarile au acoperit urmatoarele teme:

  • ce este astmul bronsic
  • care sunt cauzele
  • activitatea fizica (sportul) si astmul
  • cum se pune diagnosticul de astm
  • cum se trateaza astmul bronsic
  • de ce este important sa luam corect tratamentul

Cat de grava poate fi o pneumonie?

Multe persoane vin la medic considerand ca au pneumonie. Totusi, in general pneumonia este o afectiune destul de severa, cu simptome mai puternice decat o simpla raceala.

Simptomele apar de regula brusc in cazul unei pneumonii. Poate exista tuse, cu sau fara expectoratie, durere la nivelul pieptului, febra, frisoane. Alte simptome pot include ameteli, dureri de cap, de muschi, absenta poftei de mancare.

Este important de mentionat ca la persoanele in varsta, pot uneori sa nu existe aceste simptome, ci sa fie inregistrata doar o tulburare a starii de constienta sau confuzie.

Majoritatea cazurilor de pneumonie pot fi tratate la domiciliu, pastrand o legatura stransa cu medicul, pentru a se putea recomanda spitalizarea in cazul agravarii.

Pneumonia necesita spitalizare de obicei in cazul persoanelor peste 65 ani, care prezinta o stare de confuzie, sau tensiune arteriala scazuta, sau o frecventa respiratorie crescuta (respiratii foarte rapide).

Este important de mentionat ca pneumonia care necesita spitalizare este o boala grava, cu o mortalitate apropiata de cea a infarctului de miocard. Mortalitatea la persoanele care necesita intr-adevar spitalizare (internati pe baza unor criterii obiective de severitate) este de 5-10 %. Daca se ajunge sa fie necesara internarea in sectia de terapie intensiva, mortalitatea poate ajunge la 30-50%.

Pneumonia este, deci, ceva de luat in serios.

Din fericire, majoritatea cazurilor de pneumonie nu sunt atat de grave si pot fi tratate acasa (cu sustinere adecvata din partea familiei, prietenilor, vecinilor etc. ). Daca simptomele se agraveaza, nu ezitati sa apelati la medic.

Cand ne gandim la astmul bronsic?

Cateva informatii pe scurt despre astmul bronsic.

Cel mai frecvent se ajunge la medic in urma unor crize repetate de respiratie, asociate sau nu respiratiei suieratoare (wheezing). Uneori, poate fi vorba doar de o tuse care nu trece.

Simptomele astmului sunt variabile.

Daca simptomele sunt sugestive, este necesara o explorare functionala respiratorie corecta pentru a confirma diagnosticul (spirometrie cu test bronhodilatator sau alte explorari relevante la recomandarea medicului.

Ce este sarcoidoza?

Sarcoidoza este o boala care poate afecta aproape orice organ din corp, insa mai frecvent afecteaza plamanii. In organele afectate apare o reactie imunologica caracteristica. Apar asa numitele „granuloame fara necroza de cazeificare”. Nu trebuie sa ne speriem de acest termen, este doar o descriere a ceea ce se vede la microscop in momentul in care se face analiza tesutului afectat. Nu se cunoaste in prezent cauza pentru care apare aceasta reactie imunologica anormala a organismului. Se discuta despre o predispozitie genetica asociata expunerii la un factor din mediul ambiant.

Simptomele care fac medicul sa suspecteze sarcoidoza ar fi urmatoarele:

  • senzatie de oboseala
  • asociata unor simptome respiratorii: tuse, senzatie de lipsa de aer, dureri in piept
  • sau alte manifestari legate de localizari ale sarcoidozei in alte organe (de exemplu modificari la nivelul pielii, ochilor etc.)

Problema este ca nu exista simptome specifice, care sa se intalneasca numai in sarcoidoza. Este necesar sa facem mai multe explorari ca sa excludem si alte boli.

Frecvent, medicul se gandeste la sarcoidoza daca apar anumite modificari pe radiografia toracica efectuata in cadrul unui bilant al simptomelor respiratorii:

  • adenopatii mediastinale, adica ganglioni mariti in zona centrala a pieptului
  • asociati sau nu cu modificari la nivelul plamanilor (in special in partile mijlocii si de sus ale plamanilor)
  • modificarile pe radiografie pot fi deseori foarte importante, in contrast cu simptomele functionale

Confirmarea diagnosticului necesita recoltarea unei biopsii (prelevarea unui fragment de tesut) dintr-un loc cat mai accesibil: leziune la nivelul pielii, ganglion limfatic, biopsie in cursul bronhoscopiei, mediastinoscopiei (o operatie minim invaziva la nivelul pieptului) etc. Se foloseste metoda cea mai putin invaziva posibil.

Este foarte important sa se faca un bilant al organelor afectate, deoarece sarcoidoza nu este de regula o boala a unui singur organ. In functie de acest bilant se decide daca tratamentul este necesar sau nu. Vor fi necesare in principiu mai multe consulturi de specialitate.

Cel mai frecvent afectate organe sunt: plamanii, ochii, pielea, ganglionii limfatici din afara pieptului, ficatul. Anumite localizari ale sarcoidozei pot fi grave: sistem nervos, inima (insa se intalnesc mai rar).

Tratamentul sarcoidozei nu este mereu necesar. Aproximativ jumatate dintre pacienti se vindeca spontan, adica toate simptomele dispar de la sine, fara tratament.

Daca boala este avansata, cu simptome importante, progreseaza sau este afectat un organ vital (sistem nervos, inima), se propune tratament. Acesta se bazeaza pe administrarea unor antiinflamatoare puternice, de tipul prednisonului (care este un corticosteroid). Acest tratament este indelungat, pentru a preveni recaderile – de regula 12 luni sau mai mult.

Uneori, trebuie folosite alte medicamente care scad si mai pronuntat reactia imuna a organismului (ex. metotrexat). Exista si noi terapii (terapie biologica anti TNF alfa – ex. infliximab) care au fost folosite cu succes in tratamentul sarcoidozei. In functie de toleranta fiecaruia, se alege tratamentul potrivit.

Pot fi necesare de asemenea si alte tratamente de specialitate, in functie de organele afectate.

Daca vi se stabileste un diagnostic de sarcoidoza, este important sa urmariti cu atentie boala. Medicul va propune un bilant de evaluare periodic, de regula prin consultatie, analize de sange, radiografie si explorare functionala respiratorie, evaluare cardiologica etc.

Cand este pneumonie?

„Tusesc de mult timp”

„Se rupe mult cand tusesc”

Sunt descrieri destul de obisnuite ale simptomelor respiratorii, in special in sezonul rece, cand multi dintre noi racim. Dar aceste simptome nu inseamna neaparat pneumonie. Si nu este neaparat nevoie de antibiotic daca avem asemenea simptome.

In cele mai multe situatii, nu este pneumonie, ci o bronsita acuta. Diferenta dintre bronsita si pneumonie este destul de mare. Bronsita acuta este o inflamatie a tesutului din trahee si bronsii, in 90% din cazuri provocata de virusuri. Virusurile nu pot fi eliminate cu antibiotice. Bronsita trece de regula de la sine, eventual luand tratament simptomatic pentru a ne simti mai bine (ex. paracetamol la nevoie). Bronsita nu este o afectare a plamanilor, ci a cailor aeriene. Pneumonia este o inflamatie a plamanului profund, o infectie a celor mai mici cai aeriene si a zonelor unde se face schimbul de oxigen si dioxid de carbon (alveolele pulmonare). Pneumonia este provocata mult mai frecvent de catre bacterii, deci se trateaza cu antibiotice.

Pentru a pune diagnosticul de pneumonie este de regula necesar sa facem o radiografie toracica, care va fi anormala (vor exista anumite pete vizibile in locul unde ne-am astepta sa vedem plaman normal). Medicul poate suspecta prezenta pneumoniei si ascultand cu atentie plamanii. Totusi, nu se poate spune clar daca este pneumonie fara a face radiografie.

Aspect sugestiv pentru pneumonie. Daca se compara partea stanga cu cea dreapta, zona marcata cu rosu este mai „alba”. Plamanul normal are un aspect „negru” pe radiografie. Sursa foto: Lecturio.com

Pneumonia este de asemenea o afectiune mult mai grava. Cineva care are pneumonie se simte de regula foarte rau. Daca in cazul unei bronsite tusim mult, chiar cu expectoratie abundenta, in cazul pneumoniei, pe langa tuse, putem avea o senzatie puternica de lipsa de aer, ameteli, stare de rau pronuntata. Pneumonia, in special la persoanele mai in varsta, poate fi chiar mortala. In anumite situatii, pneumonia poate avea o mortalitate comparabila cu cea din infarctul de miocard*, deci nu trebuie considerata ceva banal.

—–

*Prin acest blog doresc intr-un fel sa aduc in prim plan bolile pulmonare, care sunt deseori considerate ceva mult mai banal decat afectiunile inimii de exemplu. In realitate, afectiunile plamanilor pot fi extrem de grave, cu o mortalitate chiar mai mare decat in cazul bolilor de inima.

Un nodul pe plaman, este cancer?

Medicul a descoperit o pata pe plaman. Este cancer pulmonar? Vestea buna este ca exista multe afectiuni ale plamanilor (care nu sunt cancere) insotite de astfel de imagini. Totusi, medicul poate sa va recomande explorari suplimentare, mai mult sau mai putin invazive, in functie de caracteristicile imaginii. Nu este intotdeauna foarte usor de spus daca sunt necesare investigatii suplimentare sau putem sa „lasam in pace” nodulul.

Cum gasim de regula un nodul pulmonar?

  • radiografie toracica simpla, facuta pentru simptome respiratorii, boli cronice respiratorii, medicina muncii etc. De regula gasim noduli mai mari. Radiografia toracica efectuata periodic NU depisteaza de regula cancerul pulmonar in stadii initiale, deoarece totul poate porni de la un nodul foarte mic (invizibil pe radiografia simpla).
  • computer tomograf (CT) toracic realizat in cadrul altui bilant, inaintea unei operatii, sau din alt motiv. CT-ul toracic cu doza mica de iradiere este o metoda de depistare eficienta a cancerului pulmonar la un anumit grup de persoane: „mari” fumatori cu varsta intre 55-74 ani. La aceste persoane, se poate recomanda efectuarea CT-ului chiar daca nu exista nici un simptom. Totusi, efectuarea acestui screening va depista noduli la foarte multi pacienti (pana la 20-50%!)[1]. Clar devine o problema majora ce facem in aceasta situatie. Cand este cancer si cand este ceva benign, nesemnificativ?

Nodul pulmonar. Sursa foto: Medscape.com - Solitary Pulmonary Nodule

Doar o parte dintre nodulii pulmonari reprezinta un cancer. Nodulii suspecti au anumite caracteristici. Exista o serie de factori care sunt luati in considerare cand se face evaluarea riscului unui nodul:

Factori de risc legati de pacient:

  • nodul depistat la un barbat
  • varsta pacientului > 50 ani
  • istoric de fumat (atentie, fara a exista un prag minim al cantitatii de tigari fumate)
  • expunere profesionala la substante cancerigene: azbest, radon, uraniu
  • istoric familial de cancer pulmonar la rude de gradul I
Factori de risc legati de aspectul CT al nodulului:
  • diametrul > 1 cm
  • nodul cu margini neregulate
  • deformeaza tesutul pulmonar normal
  • creste semnificativ in dimensiuni la CT-ul de control
  • nu are calcificari (zone foarte stralucitoare pe imaginile CT)
  • fixeaza semnificativ la explorarea PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) – o explorare ceva mai putin accesibila in Romania
Evolutia unui nodul pulmonar: A. la depistare; B. CT la 3 luni; C. CT la 6 luni. Sursa foto: Recommendations for the management of subsolid pulmonary nodules detected at CT: a statement from the Fleischner Society.

In functie de caracteristicile de mai sus, medicul va recomanda alte investigatii sau o urmarire a nodulului prin repetarea periodica a CT-ului.

Daca probabilitatea de a fi cancer este mare, este nevoie sa se faca o biopsie, pentru a vedea ce este de fapt acel nodul. Exista mai multe metode mai mult sau mai putin invazive pentru a obtine aceasta biopsie. Alegerea metodei depinde foarte mult si de localizarea nodulului:

  • bronhoscopie
  • punctie transtoracica („inteparea” nodulului cu un ac ghidat de imaginile CT sau ecografie)
  • toracoscopie (o operatie minim invaziva, prin care se pot obtine probe foarte bune de tesut)

Managementul unui nodul pulmonar este complicat. Ideea este sa se evite proceduri invazive si riscante daca nu este necesar (daca nodulul are un risc mic de a fi cancer). Totusi, daca exista dubii, este bine sa facem un bilant complet, intr-un centru care dispune de dotarile necesare pentru diagnostic.