Arhiva categoriei: Pneumologie

ASA NU – greseli frecvente de administrare a inhalatoarelor?

Va prezint o noua serie de video-uri despre greseli frecvente in administrarea medicamentelor inhalatorii. Aceste greseli sunt foarte frecvente, practic in fiecare zi ma confrunt cu astfel de probleme. Practic, ce efect mai are un medicament administrat incorect?

Acestea sunt primele trei video-uri din serie:




Vor urma si altele, cu majoritatea dispozitivelor care se gasesc pe piata.
Abonati-va la canalul de YouTube pentru a fi la curent cu noutatile! ♥

 

Despre tuberculoza si stigmatizare. Cum putem avea un sistem de sanatate mai bun?

Un video ceva mai lung despre cum ajung uneori oamenii la un diagnostic de tuberculoza. Cateva comentarii legate de stigmatizarea asociata acestei boli si dorinta de a avea un sistem de sanatate mai deschis, mai orientat catre pacient. Cat de important este sa nu amanam prezentarea la medic in cazul unor simptome deranjante?

Astmul bronsic – emisiune TV

Mai jos este inregistrarea unei emisiuni la care am participat, subiectul fiind astmul bronsic. Intrebarile au acoperit urmatoarele teme:

  • ce este astmul bronsic
  • care sunt cauzele
  • activitatea fizica (sportul) si astmul
  • cum se pune diagnosticul de astm
  • cum se trateaza astmul bronsic
  • de ce este important sa luam corect tratamentul

Cat de grava poate fi o pneumonie?

Multe persoane vin la medic considerand ca au pneumonie. Totusi, in general pneumonia este o afectiune destul de severa, cu simptome mai puternice decat o simpla raceala.

Simptomele apar de regula brusc in cazul unei pneumonii. Poate exista tuse, cu sau fara expectoratie, durere la nivelul pieptului, febra, frisoane. Alte simptome pot include ameteli, dureri de cap, de muschi, absenta poftei de mancare.

Este important de mentionat ca la persoanele in varsta, pot uneori sa nu existe aceste simptome, ci sa fie inregistrata doar o tulburare a starii de constienta sau confuzie.

Majoritatea cazurilor de pneumonie pot fi tratate la domiciliu, pastrand o legatura stransa cu medicul, pentru a se putea recomanda spitalizarea in cazul agravarii.

Pneumonia necesita spitalizare de obicei in cazul persoanelor peste 65 ani, care prezinta o stare de confuzie, sau tensiune arteriala scazuta, sau o frecventa respiratorie crescuta (respiratii foarte rapide).

Este important de mentionat ca pneumonia care necesita spitalizare este o boala grava, cu o mortalitate apropiata de cea a infarctului de miocard. Mortalitatea la persoanele care necesita intr-adevar spitalizare (internati pe baza unor criterii obiective de severitate) este de 5-10 %. Daca se ajunge sa fie necesara internarea in sectia de terapie intensiva, mortalitatea poate ajunge la 30-50%.

Pneumonia este, deci, ceva de luat in serios.

Din fericire, majoritatea cazurilor de pneumonie nu sunt atat de grave si pot fi tratate acasa (cu sustinere adecvata din partea familiei, prietenilor, vecinilor etc. ). Daca simptomele se agraveaza, nu ezitati sa apelati la medic.

Cand ne gandim la astmul bronsic?

Cateva informatii pe scurt despre astmul bronsic.

Cel mai frecvent se ajunge la medic in urma unor crize repetate de respiratie, asociate sau nu respiratiei suieratoare (wheezing). Uneori, poate fi vorba doar de o tuse care nu trece.

Simptomele astmului sunt variabile.

Daca simptomele sunt sugestive, este necesara o explorare functionala respiratorie corecta pentru a confirma diagnosticul (spirometrie cu test bronhodilatator sau alte explorari relevante la recomandarea medicului.

Ce este sarcoidoza?

Sarcoidoza este o boala care poate afecta aproape orice organ din corp, insa mai frecvent afecteaza plamanii. In organele afectate apare o reactie imunologica caracteristica. Apar asa numitele „granuloame fara necroza de cazeificare”. Nu trebuie sa ne speriem de acest termen, este doar o descriere a ceea ce se vede la microscop in momentul in care se face analiza tesutului afectat. Nu se cunoaste in prezent cauza pentru care apare aceasta reactie imunologica anormala a organismului. Se discuta despre o predispozitie genetica asociata expunerii la un factor din mediul ambiant.

Simptomele care fac medicul sa suspecteze sarcoidoza ar fi urmatoarele:

  • senzatie de oboseala
  • asociata unor simptome respiratorii: tuse, senzatie de lipsa de aer, dureri in piept
  • sau alte manifestari legate de localizari ale sarcoidozei in alte organe (de exemplu modificari la nivelul pielii, ochilor etc.)

Problema este ca nu exista simptome specifice, care sa se intalneasca numai in sarcoidoza. Este necesar sa facem mai multe explorari ca sa excludem si alte boli.

Frecvent, medicul se gandeste la sarcoidoza daca apar anumite modificari pe radiografia toracica efectuata in cadrul unui bilant al simptomelor respiratorii:

  • adenopatii mediastinale, adica ganglioni mariti in zona centrala a pieptului
  • asociati sau nu cu modificari la nivelul plamanilor (in special in partile mijlocii si de sus ale plamanilor)
  • modificarile pe radiografie pot fi deseori foarte importante, in contrast cu simptomele functionale

Confirmarea diagnosticului necesita recoltarea unei biopsii (prelevarea unui fragment de tesut) dintr-un loc cat mai accesibil: leziune la nivelul pielii, ganglion limfatic, biopsie in cursul bronhoscopiei, mediastinoscopiei (o operatie minim invaziva la nivelul pieptului) etc. Se foloseste metoda cea mai putin invaziva posibil.

Este foarte important sa se faca un bilant al organelor afectate, deoarece sarcoidoza nu este de regula o boala a unui singur organ. In functie de acest bilant se decide daca tratamentul este necesar sau nu. Vor fi necesare in principiu mai multe consulturi de specialitate.

Cel mai frecvent afectate organe sunt: plamanii, ochii, pielea, ganglionii limfatici din afara pieptului, ficatul. Anumite localizari ale sarcoidozei pot fi grave: sistem nervos, inima (insa se intalnesc mai rar).

Tratamentul sarcoidozei nu este mereu necesar. Aproximativ jumatate dintre pacienti se vindeca spontan, adica toate simptomele dispar de la sine, fara tratament.

Daca boala este avansata, cu simptome importante, progreseaza sau este afectat un organ vital (sistem nervos, inima), se propune tratament. Acesta se bazeaza pe administrarea unor antiinflamatoare puternice, de tipul prednisonului (care este un corticosteroid). Acest tratament este indelungat, pentru a preveni recaderile – de regula 12 luni sau mai mult.

Uneori, trebuie folosite alte medicamente care scad si mai pronuntat reactia imuna a organismului (ex. metotrexat). Exista si noi terapii (terapie biologica anti TNF alfa – ex. infliximab) care au fost folosite cu succes in tratamentul sarcoidozei. In functie de toleranta fiecaruia, se alege tratamentul potrivit.

Pot fi necesare de asemenea si alte tratamente de specialitate, in functie de organele afectate.

Daca vi se stabileste un diagnostic de sarcoidoza, este important sa urmariti cu atentie boala. Medicul va propune un bilant de evaluare periodic, de regula prin consultatie, analize de sange, radiografie si explorare functionala respiratorie, evaluare cardiologica etc.