Bronhoscopia – informatii pentru pacient

Bronhoscopia flexibila este o procedura care permite medicului sa examineze caile aeriene din plamani. Poate fi o procedura cu scop diagnostic (pentru a afla mai multe despre o posibila problema) sau cu scop terapeutic (pentru a incerca tratamentul unei afectiuni cunoscute).

Aflati informatiile esentiale despre bronhoscopie vizionand aceste clip-uri:

Motive pentru a face o bronhoscopie

  1. Simptome pulmonare:
    • tuse care nu trece
    • tusit cu sange
    • raguseala
    • zgomote respiratorii anormale
    • senzatia de lipsa de aer

Caile aeriene vor fi vizualizate pentru a identifica anumite probleme sau pentru a recolta probe de tesut (biopsii) in cautarea semnelor de infectie sau de cancer.

  1. Atelectazia – reprezinta blocarea unei cai aeriene care duce aerul intr-o zona a plamanului, acea zona (lob sau segment din plaman) scazand in volum (aerul se elimina si ramane doar tesutul pulmonar). Bronhoscopia permite identificarea unui blocaj in caile aeriene: dopuri de mucus, corp strain inhalat, tumora. Daca este posibil, blocajul poate fi inlaturat in cursul procedurii pentru a restabili circulatia aerului. Fragmente de tesut anormal (biopsii) pot fi recoltate pentru analize ulterioare. Uneori, medicul poate introduce „stent-uri” – dispozitive care mentin calea aeriana deschisa.
  2. Radiografie anormala – prezenta de „pete” pe plaman sau aspectul de pneumonie poate justifica realizarea unei bronhoscopii. In aceste situatii, probe de tesut anormal (biopsii) sau secretii din zona de plaman afectata pot fi recoltate pentru analize de laborator (in cautarea semnelor de infectie, cancer, inflamatie).

Care sunt pregatirile necesare inainte de bronhoscopie?

Pentru a realiza bronhoscopia in siguranta, sunt deseori necesare analize de sange inainte de procedura. Acestea au rolul de a confirma ca nu exista probleme legate de coagularea sangelui. Sangerarea in cantitate redusa poate aparea in cazul in care sunt recoltate probe de tesut, dar de regula se opreste fara tratament.

Daca luati in prezent medicamente anticoagulante („care subtiaza sangele”), medicul va poate solicita sa le intrerupeti cu cateva zile inainte de data in care aveti programarea pentru bronhoscopie. Medicamentele care trebuie uneori oprite pot include: Aspirina (Aspenter, Aspirin Cardio etc.), Clopidogrel (Plavix, Trombex), Acenocumarol (Sintrom, Trombostop), Dabigatran (Pradaxa).

Este necesar sa mentionati eventuale alergii pe care le-ati avut in trecut la medicamente.

Trebuie sa nu mancati sau sa beti lichide cu 8 ore inainte de bronhoscopie.

Daca aveti proteze dentare, acestea trebuie scoase in timpul procedurii.

Cum se desfasoara bronhoscopia?

In sala de bronhoscopie se va realiza monitorizarea parametrilor dumneavoastra vitali: frecventa si activitatea cardiaca, oxigenarea sangelui, tensiunea arteriala. Aceasta monitorizare nu se face prin manevre invazive, nu doare. De asemenea, vi se administreaza oxigen suplimentar.

Sedare si anestezie – Bronhoscopia se realizeaza intr-o sala special amenajata pentru aceasta procedura, intr-o sala de operatie sau la nevoie in sectii de terapie intensiva. Preferintele dumneavoastra in legatura cu sedarea trebuie discutate inainte de procedura, pentru a se putea realiza organizarea necesara. Sedarea in timpul bronhoscopiei se face de regula prin administrarea de medicamente intravenos. Exista posibilitatea sa nu va reamintiti ceea ce s-a petrecut in timpul procedurii.

Toate persoanele care fac bronhoscopie primesc anestezie locala. Aceasta se face prin introducerea unui lichid anestezic in nas, in gat si prin bronhoscop in caile aeriene in timpul procedurii. Aceasta anestezie va amorti zonele prin care va trece bronhoscopul si are rolul de a preveni reflexul de tuse. Din nefericire, acest anestezic are uneori un gust neplacut. Sedativele sunt de regula administrate dupa realizarea anesteziei locale.

Bronhoscopul flexibil –  este un instrument de forma unui tub subtire, care permite medicului sa vada in interiorul cailor aeriene. Instrumentul este dirijat prin miscari ale varfului acestuia. Bronhoscopul are un canal prin care se pot recolta biopsii si aspira secretii din caile respiratorii.

Acesta se introduce fie prin nas, fie prin gura, in functie de particularitatile fiecarui pacient. Bronhoscopul va fi trecut incet printre corzile vocale catre trahee si bronsii pentru a le examina. In momentul in care se trece prin zona corzilor vocale puteti avea senzatia de tuse. Daca este necesar, se va administra mai mult anestezic. Bronhoscopul ocupa doar 10-15% din grosimea traheei, deci mereu va exista suficient spatiu pentru circulatia aerului si oxigenarea organismului.

In timpul procedurii, deoarece bronhoscopul se afla intre corzile vocale, nu veti putea vorbi. De asemenea, puteti avea senzatia ca nu simtiti aerul cum intra si iese din plamani. Este important sa nu va speriati, deoarece aceasta senzatie va disparea dupa terminarea procedurii. Monitorizarea parametrilor vitali se face in permanenta (oxigenare, frecventa cardiaca) pentru a depista eventuale probleme. Nu uitati ca vi se administreaza mereu oxigen suplimentar printr-un tub la nivelul nasului sau masca.

Daca sunteti constient, veti putea auzi explicatiile medicului pe masura ce examineaza progresiv caile respiratorii. Prin canalul de lucru al bronhoscopului vor fi introduse si se vor aspira lichide, sau se vor lua biopsii utilizand diverse instrumente. Aceste manevre nu provoaca durere. Medicul va poate solicita sa va tineti respiratia in anumite momente ale procedurii. De asemenea, va poate pune anumite intrebari (daca simtiti durere). Nu uitati ca nu puteti vorbi in timpul examinarii, insa puteti de exemplu sa miscati mana pentru a raspunde. In general, asistentii din sala de bronhoscopie va vor propune o metoda simpla pentru a comunica.

Este important sa evitati sa tusiti sau sa faceti miscari bruste, deoarece acestea va pot mari gradul de disconfort si ingreuneaza examinarea.

Complicatii posibile

Bronhoscopia este o procedura foarte sigura, complicatiile (problemele) fiind rare si de regula fara consecinte grave. In general, complicatiile apar in aproximativ 1% dintre cazuri. Acestea pot include:

  • Sangerare. Sangerarile sunt de regula minore si se opresc fara tratament, sau prin manevre simple in timpul procedurii (de exemplu introducere de lichide reci prin bronhoscop). Sangerarea este mai frecventa in situatiile in care se recolteaza biopsii.
  • Febra si infectii. Febra poate sa apara dupa bronhoscopie dar nu este intotdeauna un semn de infectie.
  • Probleme cardiace. Acestea pot aparea mai frecvent in cazul persoanelor care sufera de cardiopatie ischemica avansata sau au suferit un infarct de miocard cu mai putin de 4-6 saptamani inainte de efectuarea bronhoscopiei. In aceste situatii se recomanda amanarea bronhoscopiei pana cand se trateaza eficient problemele cardiace.
  • Scaderea oxigenarii. Nivelurile de oxigen pot scadea in timpul procedurii. Aceasta scadere este de regula de scurta durata si oxigenarea revine la normal fara tratament. Oxigen suplimentar poate fi administrat in anumite situatii.
  • Pneumotorax. Acest termen defineste situatia in care apare o leziune la nivelul cailor respiratorii prin care aerul poate iesi in spatiul din jurul plamanului (in pleura). Unul dintre cei doi plamani se „dezumfla” partial, scazandu-i capacitatea. In majoritatea cazurilor este vorba despre o afectare minima a plamanului care se rezolva fara tratament. In cazurile mai grave este necesara introducerea unui mic tub in pleura pentru a scoate aerul.

Ce se intampla dupa bronhoscopie?

Dupa terminarea procedurii, veti ramane un timp monitorizat atent. Nu este permis sa mancati sau sa beti lichide cateva ore, pana dispare efectul anestezicului local (deoarece exista riscul sa aspirati alimentele in trahee). Uneori, medicul va recomanda sa faceti o radiografie pentru a exclude aparitia unui pneumotorax (situatia in care apare o leziune la nivelul cailor respiratorii prin care aerul poate iesi in spatiul din jurul plamanului – in pleura).

Daca veti reveni la domiciliu in aceeasi zi, este important sa nu conduceti automobilul sau sa efectuati activitati periculoase. Este posibil ca reflexele dumneavostra sa fie diminuate din cauza medicamentelor sedative. Se recomanda sa veniti la spital insotit de o ruda/prieten care va poate transporta la domiciliu.

Dupa bronhoscopie este posibil sa simtiti un disconfort la nivelul gatului, raguseala, dureri musculare. Aceste lucruri sunt normale. Este posibil sa faceti febra (>38 grade Celsius) dar de regula numai pentru aproximativ 24 ore. Daca febra este mai mare, sau daca persista mai multe zile, luati legatura cu medicul.

Nu ezitati sa solicitati ajutorul medical daca aveti dureri importante in piept, senzatie importanta de lipsa de aer sau daca tusiti si expectorati o cantitate mare de sange.

Rezultatele preliminare legate de aspectul cailor respiratorii (ce a vazut medicul) sunt disponibile imediat dupa procedura. Rezultatele analizelor de laborator si examinarii probelor de tesut (biopsii) sunt disponibile in cateva zile (in functie de testele solicitate).

Acest material v-a oferit informatii generale despre bronhoscopie. Pentru informatii relevante in cazul dumneavoastra, discutati cu medicul. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *