4. Simptome si forme clinice ale bolii COVID-19 (din seria aproape tot despre COVID-19)

 

Cuprinsul seriei:

  1. START – Aproape tot ce se stie despre coronavirus si COVID-19 (update 27 martie 2020)
  2. Site-uri de informare utile, informatii responsabile
  3. Despre virus, origine si mod de transmitere
  4. Simptome si forme clinice ale bolii COVID-19
  5. Cand ne gandim ca ar fi COVID-19?
  6. Cum se testeaza?
  7. Ne putem trata acasa?
  8. Care sunt factorii de risc pentru forme grave de boala?
  9. De care complicatii ne temem?
  10. COVID-19 la femeile insarcinate sau care alapteaza
  11. Ce medicamente sunt eficace pentru COVID-19?
  12. Ce medicamente sunt cercetate in prezent?
  13. Sa evitam medicamente precum ibuprofen? Si alte antiinflamatoare nesteroidiene?
  14. Cum prevenim infectia coronavirus?

Acest video este in completarea textului de mai jos:

Perioada de incubatie se refera la timpul de la patrunderea virusului in organism pana la primele simptome. Se pare ca poate dura pana la 14 zile, dar in medie este de ~ 5 zile. Din acest motiv se recomanda izolarea pentru 14 zile de la contactul cu o persoana infectata. Daca nu ne imbolnavim in acest timp, cel mai probabil nu am facut COVID-19. Practic ne izolam ca in cazul in care ne imbolnavim sa nu avem cui da infectia.

Majoritatea infectiilor nu sunt severe

Pe baza datelor din China de la 44500 de infectii confirmate – 81% au avut forme usoare de boala. 14% au avut forme mai grave, cu afectarea mai semnificativa a plamanilor. Forme severe s-au intalnit in 5% din cazuri. Decese s-au inregistrat la 2.3% dintre aceste cazuri.
Mortalitatea in Italia pare sa fie mai ridicata, de ~ 7%. Pe de alta parte in Coreea de Sud a fost de 0.9%.

Motivul pentru aceste diferente nu este foarte clar – posibil ca populatia infectata din Italia sa fie mai varsta sau cu alte boli asociate comparativ cu Coreea de Sud. De asemenea exista teoria ca virusul ar fi existat in Italia inca de la sfarsitul anului 2019 si se transmitea in comunitate inainte sa fie identificat. Posibil ca in Italia sa existe milioane de persoane infectate care nu au fost testate si nu apar in statistici drept confirmate.

Simptomele sunt similare cu alte infectii virale respiratorii

Nu putem sa ne dam seama doar pe baza simptomelor daca avem COVID-19 sau alta infectie respiratorie! Aceste simptome sunt similare pentru multe virusuri. De asemenea, fiecare om este diferit si poate avea unul, mai multe, sau nici unul dintre aceste simptome.

Vedeti acest video despre virusuri respiratorii sau cititi pe Medstory.ro articolul Virusuri respiratorii

Simptomele si semnele de boala mai frecvent intalnite:

  • Febra
  • Oboseala
  • Tuse seaca
  • Lipsa poftei de mancare
  • Dureri musculare
  • Lipsa de aer
  • Tuse productiva

Mai rar posibil si:

  • Dureri de cap
  • Durere in gat
  • Curge nasul
  • Greata
  • Diaree

Sursa multor informatii de pe aceasta pagina o gasiti aici: UpToDate – Coronavirus disease 2019 (COVID-19) – la acest moment este accesibila gratuit, nu stiu daca va ramane mereu.

3. Despre virus, origine si mod de transmitere (din seria aproape tot despre COVID-19)

 

Cuprinsul seriei:

  1. START – Aproape tot ce se stie despre coronavirus si COVID-19 (update 27 martie 2020)
  2. Site-uri de informare utile, informatii responsabile
  3. Despre virus, origine si mod de transmitere
  4. Simptome si forme clinice ale bolii COVID-19
  5. Cand ne gandim ca ar fi COVID-19?
  6. Cum se testeaza?
  7. Ne putem trata acasa?
  8. Care sunt factorii de risc pentru forme grave de boala?
  9. De care complicatii ne temem?
  10. COVID-19 la femeile insarcinate sau care alapteaza
  11. Ce medicamente sunt eficace pentru COVID-19?
  12. Ce medicamente sunt cercetate in prezent?
  13. Sa evitam medicamente precum ibuprofen? Si alte antiinflamatoare nesteroidiene?
  14. Cum prevenim infectia coronavirus?

Acest video este in completarea textului de mai jos:

Virusul care provoaca aceasta pandemie este numit severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 (SARS-CoV-2). Coronavirus se refera la o specie de virusuri, dintre care SARS-CoV-2 este un subtip. Se pare ca exista doua tulpini de SARS-CoV-2, tip L si tip S. Nu se stie sigur in prezent daca aceste doua tulpini provoaca simptome si forme diferite de boala. Virusul este inrudit cu alte doua coronavirusuri care au provocat in trecut epidemiile de SARS (din 2002-2003) si MERS (care a debutat in 2012).

Boala pe care acest virus o provoaca se numeste coronavirus disease 2019 (pe scurt, COVID-19).

Virusul a fost identificat la sfarsitul lui 2019 la un numar de pacienti cu pneumonie din orasul Wuhan, din provincia Hubei din China. Wuhan este al noualea oras ca marime din China, cu o populatie de ~ 11 milioane de locuitori. Este considerat un fel de Chicago al Chinei deoarece are un rol central in sistemul national de transport. Cititi mai multe informatii interesante despre Wuhan pe wikipedia

sursa foto: Wikipedia

Numarul de cazuri confirmate in lume de COVID-19 la momentul publicarii acestui articol pe care il cititi este > 700 000. Atentie! Acest numar este doar orientativ, pentru ca exista foarte multe persoane care au facut infectii respiratorii si nu au fost testate. Numarul real este probabil mai mare.

Majoritatea cazurilor din China au fost inregistrate in zona provinciei Hubei ~ 80 000 cazuri. Varful epidemiei din China a fost la sfarsit de ianuarie – inceput februarie 2020. Numarul de cazuri noi diagnosticate (= incidenta) a scazut semnificativ in China in martie 2020 ca urmare a masurilor dure de izolare impuse. Varful epidemiei este in prezent in Europa si incet se muta in Statele Unite.

Originea virusului nu este complet inteleasa in prezent. Se pare ca inceputul epidemiei a fost intr-o piata de peste si animale vii din Wuhan, vizitata de majoritatea pacientilor diagnosticati la inceput. Transmiterea de la om la om este acum calea principala de transmitere. Totusi nimeni nu stie precis unde in lume au fost inregistrate primele cazuri – posibil sa nu stim niciodata.

Se pare ca SARS-CoV-2 se transmite asemanator altor virusuri respiratorii, precum gripa. Adica prin mici picaturi de secretii respiratorii eliminate de persoana bolnava cand tuseste, stranuta, vorbeste. Aceste picaturi se depun pe maini, fata, obiecte si se pot transfera altei persoane. De asta se recomanda spalatul des si corect al mainilor si igiena personala.

Cum ne spalam pe maini? In video de mai jos am pus varianta unui spalat pe maini intens, medical. Dar tineti minte:

  • minim 20 secunde
  • apa si sapun
  • sapunim toate partile mainii si degetelor
  • clatim si uscam bine mainile
  • apoi nu mai atingem alte suprafete contaminate

Picaturile de secretii respiratorii nu ajung de regula mai departe de 2 metri de persoana infectata. Din acest motiv se recomanda in prezent distantarea sociala – sa nu stam in grupuri mari de persoane la distanta mica unul de celalalt, adunari in spatii inchise, mers la restaurante, cafenele etc.

Cat de contagioasa este boala COVID-19?

Din datele de pana acum, se pare ca 1-5% dintre persoanele care au intrat in contact cu un caz activ de COVID-19 au facut la randul lor boala. Deci daca am intrat in contact cu cineva care are boala, nu inseamna automat ca ne vom imbolnavi! Trebuie doar sa fim responsabili si sa ne autoizolam 2 saptamani. Asta ca sa intrerupem transmiterea virusului („stam acasa” = „rupem lantul de transmitere”).

Inca nu se stie cat de contagiosi sunt cei care nu au simptome dar sunt infectati (au test SARS-CoV-2 pozitiv).

Sursa multor informatii de pe aceasta pagina o gasiti aici: UpToDate – Coronavirus disease 2019 (COVID-19) – la acest moment este accesibila gratuit, nu stiu daca va ramane mereu.

2. Site-uri de informare utile, informatii responsabile (din seria aproape tot despre COVID-19)

 

Cuprinsul seriei:

  1. START – Aproape tot ce se stie despre coronavirus si COVID-19 (update 27 martie 2020)
  2. Site-uri de informare utile, informatii responsabile
  3. Despre virus, origine si mod de transmitere
  4. Simptome si forme clinice ale bolii COVID-19
  5. Cand ne gandim ca ar fi COVID-19?
  6. Cum se testeaza?
  7. Ne putem trata acasa?
  8. Care sunt factorii de risc pentru forme grave de boala?
  9. De care complicatii ne temem?
  10. COVID-19 la femeile insarcinate sau care alapteaza
  11. Ce medicamente sunt eficace pentru COVID-19?
  12. Ce medicamente sunt cercetate in prezent?
  13. Sa evitam medicamente precum ibuprofen? Si alte antiinflamatoare nesteroidiene?
  14. Cum prevenim infectia coronavirus?

Pentru a va pastra la curent cu riscul infectiei va recomand sa urmariti periodic site-urile de mai jos:

European Centre for Disease Prevention and Control
Ministerul Sănătăţii 
Oganizatia Mondiala a Sanatatii

(link-urile va vor duce la paginile despre coronavirus)

Va recomand sa evitati articolele „senzationale” din presa care sunt menite nu neaparat sa informeze populatia, ci sa genereze un impact emotional. Aveti in vedere ca presa nu este neaparat obiectiva deoarece cand se induce panica, lumea se uita mai mult la articole, ziarul face mai multi bani. Nu am nimic cu presa, are un rol foarte important, dar in situatii de urgenta trebuie sa ascultam de adevaratii experti, cu pregatire medicala adecvata.

1. START – Aproape tot ce se stie despre coronavirus si COVID-19 (update 27 martie 2020)

M-am gandit ca ar fi util sa fac o sinteza a informatiilor stiintifice (din surse serioase si responsabile) care exista pana in prezent legate de coronavirus si COVID-19. Aceste informatii se bazeaza pe informatiile de pe UpToDate, ultima actualizare pe 27 martie 2020. UpToDate este o publicatie adresata in principal medicilor, cu informatii sintetizate si foarte serioase (nu zvonuri). Ca idee, articolul de pe UpToDate despre coronavirus are 151 surse bibliografice. Multe informatii din presa sau pe retele de socializare se refera poate la 1-2 articole publicate.

Atentie! Evitati pe cat posibil sa va informati in aceasta perioada din surse nesigure – nu putem risca intr-o epidemie sa aplicam masuri eronate, bazate pe opinia personala a unuia sau altuia (fara rigurozitate stiintifica). Atentie la fake news (stiri false). Fiti sceptici.

Sursa unor informatii din urmatoarele pagini o gasiti aici: UpToDate – Coronavirus disease 2019 (COVID-19) – la acest moment este accesibila gratuit, nu stiu daca va ramane mereu.

In paginile de pe Medstory.ro veti gasi ideile esentiale din acest material de pe UpToDate plus experienta mea clinica, pe intelesul tuturor, in limba romana.

Sunt foarte multe informatii pentru ca este un subiect complex. L-am impartit in mai multe pagini ca sa fie usor de citit si sa fie o mica referinta pentru dumneavoastra. Pentru a naviga la diverse parti dati click pe linkurile din cuprins.

Cuprinsul seriei:

  1. START – Aproape tot ce se stie despre coronavirus si COVID-19 (update 27 martie 2020)
  2. Site-uri de informare utile, informatii responsabile
  3. Despre virus, origine si mod de transmitere
  4. Simptome si forme clinice ale bolii COVID-19
  5. Cand ne gandim ca ar fi COVID-19?
  6. Cum se testeaza?
  7. Ne putem trata acasa?
  8. Care sunt factorii de risc pentru forme grave de boala?
  9. De care complicatii ne temem?
  10. COVID-19 la femeile insarcinate sau care alapteaza
  11. Ce medicamente sunt eficace pentru COVID-19?
  12. Ce medicamente sunt cercetate in prezent?
  13. Sa evitam medicamente precum ibuprofen? Si alte antiinflamatoare nesteroidiene?
  14. Cum prevenim infectia coronavirus?

 

Virusuri respiratorii

 

Nu trebuie sa ne fie frica de virusuri. Haideti sa le intelegem impreuna ca sa fim mai bine pregatiti cand vin peste noi!

In acest articol:
1. Ce este un virus?
2. Sute de virusuri
3. Simptome similare pentru toate virusurile
4. Dar simptome diferite de la om la om
5. Cum prevenim
6. Tratament

Am facut si un video pe baza acestui articol pentru explicatii suplimentare:

1. Ce este un virus?

Nu trebuie sa ne temem. Virusurile sunt parte din viata noastra. Cu totii am avut infectii cu virusuri de foarte multe ori in viata si inca suntem aici. Asta pentru ca avem un sistem imunitar care ne pazeste mereu.

Virusurile afecteaza oamenii.

Virusii se refera la programe informatice care ne strica uneori calculatoarele. Deci aici vorbim despre virusuri.

Virusurile sunt extrem de interesante si au existat pe aceasta planeta inainte sa aparem noi. Virusurile nu vor sa ne omoare, nu au o minte proprie. Nu sunt vii. Virusurile sunt o secventa de informatii genetice. Scopul lor este sa se copieze si sa se imprastie cat mai departe posibil. Cum fac asta?

Singur, un virus nu este capabil sa se multiplice. Totusi, poate sa intre in anumite celule ale corpului uman. Acele celule devin „gazde” pentru virus. O celula este ca o mica fabrica. Daca virusul reuseste sa o infecteze, o „reprogrameaza”. Acea celula devine o fabrica de virusuri. Fiecare celula produce enorm de multe copii ale virusului. Fiecare copie poate iesi din celula si infecta o alta celula. Este o reactie in lant. In multe infectii virale celulele sunt distruse pentru a elibera copiile virusului.

In infectiile respiratorii, virusul intra si iese din corp prin organele aparatului respirator. Nasul, caile respiratorii si plamanii sunt locurile unde apare afectarea cea mai clara, insa virusul poate ajunge in toate organele corpului.

Cand avem o infectie cu virusuri respiratorii, secretiile respiratorii contin milioane de virusuri. Cand tusim sau stranutam eliberam mici particule de secretii respiratorii care transporta virusul in afara corpului. Aceste secretii se depun pe maini, fata, obiecte etc. Multe virusuri pot rezista destul de mult in afara corpului.

De asta cand apar epidemii se recomanda sa ne spalam des pe maini. Pentru ca putem sa luam un virus pe maini si sa ducem mana la gura sau la ochi si sa il introducem in organism. Sau mangaiem fata iubitei noastre fara sa ne spalam pe maini si o infectam si pe ea. Sau strangem mana bunicilor care apoi se vor infecta si ei. Este suficienta doar o atingere pentru a transmite un virus de la o persoana la alta.

Cand suntem infectati, sistemul nostru imunitar recunoaste ca ceva este in neregula si ca in corp a aparut ceva „strain”. Apare o activare a mecanismelor de aparare ale corpului care incearca sa distruga materialul „strain”. Lupta dintre sistemul imunitar si virus duce la aparitia de diverse simptome despre care vom vorbi mai departe. Unele virusuri ajung distruga organe inainte ca sistemul imunitar sa le poata opri.

2. Sute de virusuri

Exista enorm de multe tipuri de virusuri care pot infecta oamenii. Exemple: virus gripal, coronavirus, rinovirus, adenovirus etc. Fiecare dintre aceste specii are la randul ei diverse tulpini (inrudite). Toate pot infecta organismul uman si produce forme diferite de boala.

3. Simptome similare pentru toate virusurile

Sute de virusuri, dar simptomele pot sa fie exact la fel indiferent de numele virusului. Pentru ca simptomele sunt produse de distrugerea celulara directa a virusului plus reactia sistemului imunitar care incearca sa distruga virusul „strain”. In organele afectate apare inflamatie – acumulare de celule ale sistemului imunitar care se lupta sa distruga virusul. Aceasta activare a sistemului imunitar poate fi generalizata la nivelul intregului organism => avem simptome generale, ne simtim rau, avem febra mare, transpiram, ne doare capul, ameteli, greata etc.

La nivel respirator, cum putem reactiona daca avem inflamatie in plamani, nas, cai respiratorii? Avem tuse, de multe ori seaca initial dar poate fi si productiva cu secretii albe, galbene sau verzi. Senzatie de lipsa de aer daca plamanii sunt in principal afectati. Curge nasul.

Pe baza simptomelor este imposibil sa stim care este virusul care ne infecteaza pentru ca reactia organismului este asemanatoare.

Totusi, gravitatea simptomelor generale poate sugera anumite infectii precum gripa, coronavirus etc. Gripa este in continuare (si va ramane) cel mai mortal virus care afecteaza oamenii. La momentul acestui articol (martie 2020) lumea este foarte panicata de coronavirus. Dar gripa a ucis mult mai multi oameni decat coronavirus pana la acest moment! E bine sa nu uitam acest fapt.

In fiecare an doar in SUA (doar o tara) mor cam 30.000 de oameni de gripa. In fiecare an!! Sunt 3-400000 de spitalizari cu gripa. Numarul de persoane infectate cu gripa e de ordinul milioanelor. In fiecare an! Si asta este gripa obisnuita. Exista tulpini de gripa (ex. A(H5N1) aviara) care sunt atat de mortale incat daca s-ar transmite global ar muri sute de milioane de oameni.  

Atentie! Avem vaccin anti-gripal dar lumea nu il face. Cate decese ar putea fi prevenite daca lumea s-ar vaccina pe scara larga? Preferam sa credem teoria conspiratiei, anti-vaxxeri decat sa ne uitam singuri la numarul de morti. Cu gripa serios nu-i de glumit.

4. Dar simptome diferite de la om la om

Nu putem sa facem diferenta intre un virus sau altul doar din simptome.

Dar in plus, fiecare om are o reactie diferita la infectia cu acelasi virus. Sistemul imunitar nu este la fel de la om la om, deci raspunsul fata de acelasi virus poate fi diferit. Unii oameni pot avea mai multa tuse. Altora le curge mai mult nasul. Altii au lipsa de aer foarte importanta. Sau unii au mai mult simptome non-respiratorii (ameteli, dureri de cap etc.).

Unele persoane pot sa nu aiba nici un simptom, dar tot sa aiba o infectie foarte usoara si sa fie capabili sa transmita virusul. Chiar daca avem simptome usoare nu inseamna ca nu avem un virus periculos pentru altii.

Unii pot face forme extrem de grave, si sa necesite internarea in terapie intensiva – nevoie de aparate pentru a mentine oxigenarea corpului, medicamente puternice pentru mentinerea circulatiei sangelui.

Persoanele mai in varsta sau care au alte boli cronice (diabet, BPOC, astm, boli de inima) sunt mai vulnerabile la infectiile respiratorii virale. In cazul epidemiilor de gripa sau coronavirus sau alte virusuri, aceste persoane au cel mai mare risc de complicatii si deces – organismul este deja slabit in momentul aparitiei infectiei.

5. Cum prevenim

Nu este mereu posibil sa evitam infectiile virale. Chiar si folosind cel mai scump echipament de protectie, tot exista posibilitatea sa facem o mica greseala si virusul sa intre in organism (scoatem putin masca, ne frecam la ochi cu mana contaminata, atingem cu mana costumul de protectie deja contaminat etc.).

Totusi, exista lucruri pe care le putem face!

Spalatul pe maini este esential.

Cu apa si sapun, macar 20 secunde frecat mainile pe toate partile. Clatit si uscat mainile. Mainile spalate si uscate scad mult riscul de transmitere a majoritatii bolilor infectioase. Trebuie sa facem asta foarte des in contextul unei epidemii.

Virusurile sunt microscopice, e suficient doar sa atingem un obiect sau o persoana contaminata pentru a lua virusul pe maini. Deci trebuie sa ne spalam des pe maini.

Cum ne spalam corect pe maini:

Masca de protectie este foarte prost inteleasa.

In primul rand, masca de protectie este folosita pentru expuneri evidente, de scurta durata, la cantitati mari de virus. De exemplu cei care lucreaza in spital care urmeaza sa vada un pacient suspect de o infectie virala se protejeaza cu anumite masti „cu filtru”. Aceste masti sunt diferite de mastile chirurgicale pe care le stie toata lumea. Sunt mult mai groase, trebuie stranse foarte etans pe fata pentru a putea respira doar prin acel filtru de protectie. Aceste masti trebuie schimbate in mod regulat pentru ca pe exteriorul mastii se acumuleaza virus din exterior – si daca atingem masca cu mana trebuie apoi sa ne spalam inainte de a atinge fata sau alte obiecte.

Mastile „chirurgicale” sunt mult mai cunoscute si vedem multi oameni care le poarta crezand ca ii protejeaza. Este fals! Aceste masti nu protejeaza pe cel care le poarta. Ele nu sunt etanse pe fata, nu au un filtru de protectie. Aerul contaminat poate intra pe langa masca. Aceste masti insa e important sa fie purtate de cei care au simptome respiratorii (tuse, stranut) pentru a ii proteja pe cei din jur. Adica daca eu sunt racit, imi pun o masca chirurgicala pentru ca voi tusi in masca. Asta va retine secretiile mele contaminate pentru ca ele sa nu ajunga pe obiectele din jurul meu sau sa imi infecteze familia si prietenii cu care vorbesc.

In acest video ceva mai vechi demonstrez diferenta dintre masti. Va invit sa il urmariti (scuze de calitatea video mai redusa):

Este foarte important ca lumea sa inteleaga ca masca este de multe ori o iluzie a protectiei!

Evitarea oamenilor bolnavi si distantarea sociala.

Aceste masuri sunt mult mai bune decat orice masca sau costum de protectie. Practic, intr-o epidemie oamenii trebuie sa stea la distanta unul de celalalt, acasa, sa nu se adune in grupuri mari in spatii inchise. In acest fel virusul va infecta un numar mai mic de oameni.

Fiecare om este o mica fabrica de virus. Virusul are nevoie de o gazda pentru a se multiplica. Daca ne autoizolam timp de 1-2 saptamani cu totii, rupem lantul de transmitere a infectiei. Virusul nu are timp sa gaseasca gazde noi si este incet distrus de sistemul imunitar al organismului.

Avem grija de sanatatea noastra mereu.

Oamenii care au alte boli cronice sunt mai vulnerabili daca fac o infectie respiratorie. Daca avem grija sa ne mentinem sanatosi la modul general, virusurile greu ne pot dobori pentru ca suntem rezistenti si organismul are resurse sa lupte cu infectia. E important sa nu fumam (pentru a nu face boli pulmonare cronice precum BPOC). Sa mancam sanatos, fara sare, zahar si grasimi in exces (pentru a scadea riscul de boli de inima si diabet). Sa facem miscare regulat (chiar si putin mers pe jos in fiecare zi ajuta). Aceste lucruri chiar functioneaza si oamenii care au grija ce mananca si ce respira si se mentin activi au mult mai putine boli.

6. Tratament

Din fericire, sistemul nostru imunitar poate distruge aproape toate virusurile.

Majoritatea infectiilor virale respiratorii trec fara absolut nici un tratament, pentru ca sistemul imunitar reuseste sa controleze si sa distruga virusul. Uneori este nevoie de medicamente pentru a ne simti mai bine = tratamente simptomatice. De multe ori este suficient doar paracetamol cand febra este mare si ne simtim rau.

In formele grave este necesar de regula tratamentul in spital – pentru monitorizare, perfuzii cu fluide pentru a mentine circulatia sangelui, oxigen suplimentar si alte masuri de sustinere.

In formele severe trebuie tratamente agresive care sa sustina functiile corpului cat timp sistemul imunitar se lupta cu virusul. De regula in terapie intensiva – cu aparate de ventilatie care sa permita oxigenarea corpului. Acestea sunt necesare cand plamanii sunt extrem de puternic afectati de infectie.

Antibioticele nu au absolut nici un efect asupra virusurilor. Antibioticele nu se dau in nici un caz din prima cand cineva are o viroza respiratorie. Ele se pot folosi eventual cand apar infectii bacteriene asociate. Dar repet, antibioticele (oricare ar fi ele) nu omoara virusurile.

Anumite virusuri respiratorii pot fi controlate partial cu anumite tratamente specific antivirale. De exemplu, gripa poate fi tratata cu un medicament numit oseltamivir (Tamiflu). Dar acest tratament este eficace doar daca este dat fix la inceputul infectiei. Se administreaza de regula doar la spital, in formele grave de gripa.

Majoritatea virusurilor respiratorii (inclusiv coronavirus) nu au momentan un tratament specific. Daca facem infectia, tratamentul este cum am spus mai sus, de sustinere a functiilor corpului pana sistemul imunitar distruge virusul.

Atentie! In contextul epidemiilor apar mereu zvonuri despre tratamente bune anti-virus. Trebuie sa fim foarte atenti cu medicamente sau masuri care nu au fost cercetate adecvat. Acestea uneori pot avea multe efecte adverse si pot face mai rau. Atentie ce luati pentru ca cercetarea facuta in conditii de urgenta nu este la fel de riguroasa!

Daca va plac numerele, acest site are date despre #coronavirus

Unii oameni se simt mai confortabil daca se uita la numere fixe decat la stiri emotionale din presa.

Pe acest site gasiti informatii updatate mereu despre epidemia de #coronavirus pentru ca fiecare sa decida ce vrea legat de ceea ce se intampla (adica fiecare dintre noi sa gandeasca obiectiv daca se poate):

https://www.worldometers.info/coronavirus/

Nu cred in suplimentele pentru imunitate

Un video scurt despre importanta obiceiurilor pentru o viata sanatoasa.

A lua pastile (de regula foarte scumpe) pentru a creste imunitatea nu ajuta. Sistemul nostru imunitar este mult mai complex si nu putem sa il rezolvam prin peticire cu diverse suplimente.

Da, vaccinarea ajuta pentru a ne proteja de anumite lucruri specifice (virusuri, bacterii acoperite de vaccin). Dar diversele pastile suplimente probabil doar ne consuma banii.

Obiceiurile sanatoase, zi de zi, ne mentin sanatosi.