Arhiva etichetelor: gripa

Raceala si infectiile de tract respirator superior

Infectiile de tract respirator superior cuprind o serie de afectiuni, de la raceala obisnuita pana la manifestari mai serioase – sinuzita, faringita, laringita. Tractul respirator superior cuprinde caile respiratorii situate deasupra corzilor vocale: laringe, faringe, cavitatea nazala, sinusuri. Denumirea infectiei este data de regula de organul principal afectat (ex. laringe – laringita). Terminatia „-ita” inseamna inflamatie.

Majoritatea adultilor prezinta 2-4 episoade de infectie de tract respirator superior in fiecare an. La copii, aceste episoade sunt mai frecvente. In general este vorba despre o raceala obisnuita, care trece de la sine in aproximativ o saptamana. Exista chiar o zicala in acest sens – trece de la sine intr-o saptamana, si in 7 zile cu pastile.

Majoritatea acestor infectii de tract respirator superior sunt provocate de virusuri. Peste 200 de virusuri pot provoca infectii de tract respirator superior cu manifestari similare. Virusurile sunt agenti infectiosi diferiti de bacterii. O bacterie este o celula vie, care poate fi distrusa de antibiotice. Antibioticele insa nu au nici un efect asupra virusurilor, care nu sunt vii in sensul strict al cuvantului (virusurile contin informatie genetica protejata de o capsula de proteine). Exista intr-adevar si infectii de tract respirator superior provocate de bacterii, insa acest lucru se intampla mai rar.

Probabil unul dintre cele  mai mari abuzuri de antibiotice se realizeaza in tratamentul infectiilor de tract respirator superior. Pentru raceala comuna se pot lua antiinflamatoare care combat majoritatea simptomelor. Este important de mentionat ca oricum ne-am trata, ne vom simti cateva zile destul de rau. Tuse, stranut, dureri de gat etc. Cu totii cunoastem simptomele unei raceli. Este foarte important sa nu incepem din prima zi cu zeci de pastile sau antibiotice, deoarece nu vom grabi vindecarea si putem sa ne facem mai mult rau.

Practic, pentru raceala obisnuita este suficient sa luam masuri simple: sa consumam lichide (ceaiuri calde, supe), sa evitam frigul, sa avem rabdare cateva zile sa treaca. Doar la nevoie ar trebui sa luam medicamente simptomatice si acestea in cantitati cat mai reduse, tinand minte ca orice medicament poate avea efecte adverse. In farmacii se gasesc o multime de preparate care contin paracetamol, fie pastile simple, fie pliculete care se dizolva in apa calda. Unele contin in plus si un medicament decongestionant nazal, util daca nasul este infundat. Drept antiinflamator se mai poate folosi ibuprofen, insa ar trebui ales un singur medicament de baza – adica nu luam si paracetamol si ibuprofen impreuna. Se mai pot utiliza pastile de supt pentru a ameliora durerile in gat. Important de mentionat ca antiinflamatoarele nu vindeca raceala, doar ne fac sa ne simtim putin mai bine. Sistemul nostru imun reuseste foarte bine sa vindece infectia, insa are nevoie de cateva zile.

Bineinteles, daca masurile simple si tratamentele simptomatice nu dau rezultat, iar simptomele persista sau se agraveaza dupa cateva zile, recomand sa va adresati initial medicului de familie care va poate oferi un tratament adecvat sau va poate dirija catre un specialist. Desi exista multe farmacii care elibereaza antibiotice fara prescriptie medicala, consider ca este o practica foarte riscanta. Exista mereu riscul sa luam un antibiotic care nu este necesar sau care nu este deloc adaptat infectiei. Antibioticele pot perturba flora intestinala si vaginala si complica evolutia unei raceli simple, care poate nu ar fi necesitat un asemenea tratament. Daca medicul va recomanda totusi un tratament antibiotic, acesta trebuie luat complet. Adica, nu oprim antibioticul dupa doua zile  daca ne simtim mai bine. Tratamentele antibiotice incomplete sunt o cauza majora de aparitie a bacteriilor rezistente.

Raceala sau gripa?

Desi exista raceli provocate de virusul gripal (un virus specific), marea lor majoritate sunt provocate de alte virusuri. Manifestarile unei raceli sunt in general mult mai usoare decat gripa, care poate fi o infectie extrem de severa. In gripa, pe langa tuse si eventuale dureri in gat poate aparea o durere de cap intensa, ameteli puternice, lipsa de aer etc. Daca medicul suspecteaza ca aveti gripa, este posibil sa vi se recolteze analize pentru a depista acest virus si eventual sa primiti un tratament specific. In functie de gravitate, se poate recomanda internarea in spital, deoarece gripa poate fi o afectiune grava. Pe de alta parte, raceala obisnuita are manifestari mult mai usoare.

De fapt, ce este gripa?

swine-flu-460_1391666c

Gripa nu este o simpla raceala!

Intr-adevar, pot exista forme foarte usoare de boala, unele aproape fara simptome. Totusi, gripa imbraca forme destul de severe, iar in cazul persoanelor vulnerabile (in varsta sau cu boli cronice), infectia poate conduce la o afectare grava, uneori la deces.

In presa, se mai anunta ocazional decese prin virusuri gripale de tip A(H1N1) etc. Este foarte important de inteles ca numarul de decese mentionate in aceste buletine de stiri este intotdeauna subestimat. Numarul de cazuri mentionate este numarul de cazuri confirmate, prin detectarea virusului in laborator. Numarul de infectii confirmate este foarte mic comparativ cu numarul real de infectii gripale. In cele mai multe situatii diagnosticul de gripa este sugerat de semnele si simptomele clinice (deci, testul de confirmare nu mai este efectuat). Un alt motiv frecvent pentru care testul de confirmare nu este efectuat este lipsa fondurilor suficiente pentru achizitionarea kit-urilor de analize la directiile de sanatate publica (DSP). Practic, infectia gripala va fi confirmata in cele mai grave cazuri, care ajung sa fie tratate in sectii de terapie intensiva, in spitale judetene, unde pot fi in mod real recoltate probe de catre personalul DSP.

Infectia gripala este foarte frecventa. Multe persoane cu gripa se vindeca spontan, sau sub tratament simptomatic (medicamente pentru febra, antiinflamatoare, pastile de supt pentru gat etc). Totusi, gripa poate afecta extrem de grav pe cei care au boli cronice (de inima, de plamani, de ficat etc.). Exista o legatura clar demonstrata intre infectia gripala si cresterea numarului de infarcte de miocard, accidente vasculare cerebrale, exacerbari ale bolilor pulmonare cronice. Acest lucru este explicat prin faptul ca gripa nu este strict o boala respiratorie, ci afecteaza intregul organism. Practic, apare o inflamatie generalizata, organismul folosind toate resursele disponibile pentru a distruge virusul. Acest raspuns intens poate afecta echilibrul precar in care se afla persoanele cu boli preexistente sau varstnicii.

Un alt aspect important este ca uneori gripa evolueaza in doua etape. Unii pacienti, dupa un episod initial de infectie gripala (care se vindeca), se simt mai bine cateva zile, iar apoi incep sa se simta iarasi rau, sa faca febra, sa tuseasca. Acestea pot fi simptomele unei pneumonii, care poate aparea ca o complicatie (intr-un al doilea timp). In aceste cazuri este vorba de regula despre o infectie bacteriana, care este favorizata de scaderea imunitatii organismului dupa episodul gripal. In termeni simpli, corpul s-a luptat cu virusul gripal, a reusit sa il elimine, insa are nevoie de cateva zile – saptamani pentru a-si reface resursele consumate. Acesta este momentul in care bacteriile pot provoca o infectie mult mai usor.

Nu in ultimul rand, trebuie mentionat faptul ca exista foarte multe tipuri de virusuri gripale. In prezent (2015), in lume circula virusuri precum A(H1N1) pdm09 (gripa porcina), A(H3N2) si alte subtipuri de virus gripal B. Aceste litere si cifre sunt mai putin important de retinut, insa ilustreaza faptul ca exista o mare varietate de virusuri gripale.

Virusul gripei este un virus „inteligent”. Acesta este capabil sa isi schimbe foarte usor structura, rezultand practic un virus „nou”. Organismul nostru dezvolta imunitate impotriva gripei, insa daca structura virusului este complet noua, nu va mai fi recunoscut de catre sistemul imun. Astfel, pot aparea infectii foarte grave. Unele dintre aceste virusuri gripale „noi” pot fi extrem de virulente, adica pot afecta extrem de grav organismul. Multa lume din pacate a uitat de celebra pandemie de gripa „spaniola” care a avut loc in 1918. Acea pandemie a afectat toate tarile lumii si a avut o virulenta (capacitate de a leza organismul) extraordinara. Din datele istorice se estimeaza ca a ucis intre 50 si 100 de milioane de oameni.

Care sunt simptomele de gripa?

Nu toata lumea va avea aceleasi simptome si semne. Unele persoane pot prezenta foarte multe sau doar cateva dintre urmatoarele:

– Febra mare (pana la 40 grade C)
– Dureri de cap (in special in spatele ochilor)
– Dureri musculare, articulare
– Ameteli, senzatie de vertij, de instabilitate pe picioare
– Stare de slabiciune extrema (orice miscare pare dificil de realizat)
– Tuse, in general seaca sau cu dificultati in a expectora
– Dureri de gat
– Rinoree = curge nasul
– Greata si varsaturi
– Diaree

De asemenea, daca persoana cu gripa sufera de o boala cronica (de inima, plamani, ficat etc.), acea boala se poate agrava in cursul infectiei gripale.

Cum ne putem proteja de gripa?

Singura metoda cu adevarat eficienta de protectie impotriva gripei este vaccinarea antigripala anuala.

Vaccinul antigripal este unul dintre cele mai sigure vaccinuri si este practic indicat intregii populatii in varsta de mai mult de 6 luni. Vaccinul se face anual, din cauza numarului mare de tipuri de virus gripal care circula in lume. Practic, in fiecare an se creeaza un nou vaccin, care protejeaza impotriva celor mai frecvent intalnite tipuri de virus. Vaccinul standard acopera 3 tipuri circulante de virus gripal.

Recomandarea Medstory

In fiecare toamna, intreaba medicul de familie despre oportunitatea de a face vaccinul antigripal, in special daca suferi de o boala cronica sau lucrezi intr-un mediu in care ai contact cu multi oameni. Vaccinul are indicatii si contraindicatii, iar medicul de familie iti poate explica exact detaliile in cazul tau.

Sursa foto: The Telegraph

Despre suplimentele pentru imunitate si vaccinul antigripal

Suplimentele pentru imunitate sunt promovate a fi un ajutor pentru toata lumea, in special in sezonul rece. Cat de eficiente sunt aceste pastile? Pot ele sa ne protejeze cu adevarat? Poate fi sistemul imunitar stimulat intr-un mod general sa lucreze mai eficient?

Vaccinul antigripal este recomandat a fi facut anual, pentru a asigura o protectie specifica, precisa, impotriva anumitor tipuri de virusuri gripale. Gripa este mai mult decat o simpla raceala, in unele cazuri putand fi chiar fatala. Protectia antigripala nu poate fi asigurata intr-un mod nespecific (prin suplimente de imunitate), fiind necesar ca sistemul imunitar sa fie antrenat intr-un mod extrem de precis.