Acest ghid în 5 părți acoperă cele mai frecvente nelămuriri cu privire la cariera de medic. De la terminarea liceului, există mai multe etape de parcurs și alegeri importante de făcut. Mai jos găsiți informații și experiența mea personală cu privire la facultatea de medicină, rezidențiat, găsirea unui job de medic, stagiile în străinătate și carierele alternative pentru medici.

Partea 1 – Facultatea de medicină

Cum să devii medic? Facultatea de medicină este primul pas. În primul videoclip de mai jos vă povestesc experiența mea, care a fost foarte pozitivă. Da, durează mult, dar nimeni nu te va opri dacă vrei să termini cu bine această facultate. Te-aș încuraja să încerci, pentru că este o facultate frumoasă. Este o provocare pentru că durează mult, dar pe de altă parte deschide calea spre o carieră foarte frumoasă și diversă (vezi mai jos). 

Există multe zvonuri neadevărate despre facultatea de medicină pe internet (părerea mea):

1) Examenele sunt condiționate de bani/șpagă/cumpărarea cărții profului/alte lucruri. Eu nu am avut această experiență și nu am simțit că există asemenea presiuni și condiționări în perioada în care am făcut facultatea de medicină (2006 – 2012 UMF Iași). 

2) Trebuie să ai relații ca să treci examenele. Nu am simțit acest lucru. Eu nu am avut relații, nu vin dintr-o familie de medici, nu am rude în domeniul sanitar. Nu mi s-a părut că vreun profesor nu m-ar lăsa să trec examenele din acest considerent. Din contra, am putut lua note maxime acolo unde am învățat bine. 

3) Trebuie să fii super deștept/e imposibil să treci examenele. Nu cred acest lucru. Există multă materie, dar de asta durează 6 ani facultatea. În acest mod informațiile sunt distribuite pe parcursul timpului. Este mai mult un maraton. Dacă depui un efort continuu și parcurgi cu atenție materialele de studiu pentru a înțelege (nu doar a recita pe de rost) sigur vei reuși să iei examenele. 

4) Profii vor să te pice. Nu am avut asemenea experiențe. Mai degrabă a fost opusul, profesorii abia așteptau să examineze studenți bine pregătiți, care învățaseră pe bune. Cei care învățau aveau parte de o examinare plină de respect și nimeni nu a ezitat să dea note maxime celor care înțelegeau materia. 

5) Nu mai merită să faci medicină în ziua de azi. Nu sunt de acord. Este una dintre profesiile cele mai frumoase, pentru că implică atât știință, dar și abilități de a relaționa cu oameni de toate felurile. Zilele de lucru sunt variate, e greu să te plictisești. Fiecare pacient are o poveste unică. Există multiple oportunități de carieră, atât în spitale și clinici dar și în alte domenii (vezi partea 5 mai jos). În ciuda fenomenului de discreditare a unor medici (în mass media), un doctor bine pregătit și care vorbește frumos cu pacienții va fi mereu apreciat și respectat. Sunt convins că perioada această cu o reputație deficitară a profesiei va trece. Este o carieră care merită. 

Partea 2 – Rezidențiat

În videoclipul 2 de mai jos vă prezint provocările și dificultățile din programul de rezidențiat din România. La momentul în care am făcut eu rezidențiatul (Pneumologie, 2013 – 2017) au existat niște piedici de care este bine să știți. Acest video are poate o notă mai negativă, dar asta nu înseamnă că nu merită să faci rezidențiatul în România. Se pot învăța multe în rezidențiat chiar și la noi. Problema este că deseori lipsește o structură clară a programului de pregătire. Dacă anticipezi această problemă și îți iei pregătirea „în propriile mâini” va fi bine! 

Lucruri cheie în timpul rezidențiatului:

1) Încearcă să stabilești obiective clare de pregătire împreună cu coordonatorii tăi. Încă din primul an, încearcă să ai o discuție cu șefii tăi și să pui pe hârtie niște obiective realiste de pregătire în rezidențiat. Nu este suficient să treci de rezidențiat – e bine să bifezi un număr definit de proceduri relevante specialității (văzute/efectuate), să vezi sau să discuți despre cazuri rare, să încerci pe cât posibil să acoperi curricula de pregătire în întregime. Dacă este dificil de făcut acest lucru în secția/spitalul în care ești caută în mod activ oportunități de pregătire în alte clinici pentru că timpul trece. 

2) Zilnic sau săptămânal lucrează la propriul portofoliu. Nu este suficient doar să strângi diplome de la conferințe și prezentări. Acestea nu au o valoare practică atunci când aplici pentru un loc de muncă. Este mai important să poți demonstra cumva că ai văzut un număr anume de cazuri din bolile relevante specialității, că ai interpretat X investigații, că ai făcut Y număr de proceduri. Dacă vezi un caz mai rar, e important să încerci să notezi data, diagnosticul și câteva rânduri despre acel caz. Cu timpul vei vedea că acest portofoliu devine tot mai complex și peste ani de zile vei putea demonstra foarte clar ce anume ai făcut în rezidențiat. 

3) Încearcă să ai un jurnal de proceduri semnat de șefii tăi pentru a cuantifica dacă te apropii de cerințele din curricula de pregătire.

4) Mereu să te raportezi la curricula de pregătire și anual să evaluezi (preferabil împreună cu coordonatorul) dacă ești pe calea cea bună să atingi toate obiectivele din curriculă până la sfârșitul rezidențiatului. 

5) Citit și învățat la caz. Rar vei avea timp să stai să citești capitole întregi din cărți medicale. Este însă foarte eficient să citești punctual câteva rânduri din ghidurile de specialitate sau alte materiale de fiecare dată când vezi un caz interesant sau o procedură nouă. Citind repede la caz vei vedea că informațiile îți rămân în memorie mult mai ușor. 

6) Concentrează-te pe a deveni competent la proceduri practice. În rezidențiat este momentul să deprinzi cât mai multe abilități practice sub supraveghere. Uneori va fi dificil, dar crede-mă că peste ani de zile acest lucru va fi de mare ajutor. Dacă simți că nu poți sau nu ești lăsat să faci proceduri practice în clinica unde ești repartizat, încearcă să vezi unde ai putea merge pentru a învăța. Timpul trece. 

Partea 3 – Căutarea unui job

În videoclipul 3 de mai jos despre cum îți găsești un job de medic după ce termini rezidențiatul. Această perioadă poate să fie foarte stresantă. Vă povestesc și câteva dintre experiențele mele (bune și rele). 

Variantele pe care le văd eu pentru a găsi un post de medic sunt următoarele:

1) Alegi rezidențiat cu post. Rezidențiatul cu post îți asigură automat un loc de muncă după ce termini. Problema este că multe asemenea posturi vor fi în orașe mai mici sau specialități care poate nu reprezintă prima ta opțiune. Totuși, este o opțiune extraordinară în funcție de preferințele tale și situația familială, priorități etc. Mulți medici care nu au ales rezidențiat cu post au regretat după. Există însă și medici care nu vor să fie condiționați de locul unde trebuie să meargă după ce termină rezidențiatul. Este o alegere personală, în funcție de priorități. Postul perfect de regulă nu există și un grad de compromis este mereu necesar. 

2) Aștepți un post care se va scoate la concurs. Când termini rezidențiatul s-ar putea să auzi de un post care se va scoate în curând la concurs în orașul/spitalul tău. Este important să discuți clar cu managerul acelui spital să vezi cam când se estimează că acel post va fi deschis. Dacă concursul va fi în 6-12 luni poate există posibilitatea să lucrezi în acel spital între timp pe un contract de colaborare (ex. gărzi) pentru a avea un venit în așteptarea concursului și pentru a vedea efectiv dacă ți-ar plăcea să lucrezi acolo (dacă se va potrivi pentru tine). Dacă însă posturile sunt blocate și nu par a exista oportunități în orașul respectiv, poate este timpul să vezi în alte orașe mai mici din regiune (în sistemul public) sau să vezi în sistemul privat. 

3) Aplici pentru concursuri anunțate în Viața medicală. Viața medicală este un ziar în care se publică toate posturile scoase la concurs în sistemul de stat (din toată țara). Periodic poți vedea unde sunt posturi interesante pentru tine și să aplici. Aș menționa că este bine înainte să aplici să încerci să vizitezi spitalul respectiv și să ai o discuție informală cu managerul pentru a vedea dacă este OK să mergi acolo (cum e spitalul, managerul pare să fie interesat, cum sunt colegii, cum poți face naveta, ai putea să locuiești acolo, oportunități să dezvolți serviciul respectiv pe viitor etc.). 

4) Te interesezi direct la spitale/ambulatorii de specialitate în orașe în care ai vrea să te muți. Mulți manageri, în special în orașe mai mici sau cu deficit de personal, sunt foarte deschiși la colaborări sau să lanseze posturi dacă au candidați interesați. Poți să soliciți o audiență la managerul spitalului în care să te prezinți și să-ți exprimi interesul. S-ar putea să nu existe oportunități inițial, dar faptul că te-ai dus în persoană să vorbești într-un mod politicos și activ poate să ajute foarte mult pe viitor. Cum am spus, majoritatea managerilor sunt interesați să dezvolte serviciile medicale. 

5) Aplici pentru joburi la clinici private. Pot să existe anunțuri în orașul tău sau alte orașe. Aceste joburi sunt de regulă mai ușor de obținut, dar salariul s-ar putea să fie destul de mic la început. De regulă vei câștiga în funcție de numărul de consultații, ca procent din valoarea consultației. Clinicile mai mari s-ar putea să-ți ofere un salariu fix, care poate fi atractiv la început, dar ulterior s-ar putea să nu îți mai convină (pentru că numărul de consultații crește mai rapid decât salariul). 

Este foarte important din punctul meu de vedere să mergi la mai multe interviuri și să ai mai multe oferte înainte să accepți un job în privat. În videoclip vă povestesc unele experiențe mai bune și mai puțin bune pe care eu personal le-am avut. 

6) Cauți colaborări cu clinici private care vor să diversifice oferta de servicii medicale. Chiar dacă nu există un post anunțat de o clinică privată, multe dintre ele sunt mereu în căutare de noi specialiști. Poți să contactezi mai multe clinici din orașul tău și să le propui o colaborare. De regulă ei îți vor oferi spațiul de consultație și dotările necesare, iar tu ca medic vei câștiga un procent din valoarea consultației. La început vor fi puțini bani, dar există posibilitatea de dezvoltare mai ales dacă este un serviciu nou într-o zonă unde nu exista anterior. 

7) Deschizi propriul cabinet. Aceasta este din punctul meu de vedere ultima variantă, pentru că în momentul în care ieși din rezidențiat nu ai experiența de a administra o firmă, trebuie să îndeplinești multe reguli pentru a aproba cabinetul, nu ai încă o reputație construită în specialitatea ta și trebuie să investești o sumă importantă. O variantă aici ar fi să preiei un cabinet deja înființat de un alt doctor. Alternativ, mai indicat ar fi să deschizi propriul cabinet după ce ai acumulat ceva experiență lucrând în privat (să înțelegi cum funcționează). 

Partea 4 – Stagii în străinătate

În episodul 4 din serie (video mai jos) discut despre stagii în străinătate în timpul facultății de medicină, rezidențiat și ulterior ca medic specialist. Vă povestesc și din experiența personală cu aceste stagii. În prezent lucrez ca medic specialist în UK (subspecializat în boli pulmonare interstițiale).

Stagiile în străinătate sunt o oportunitate extraordinară pentru a te dezvolta mai complet ca medic. Oferă o experiență nouă, independență profesională și relaxarea că mereu vei găsi ceva de lucru (nu depinzi doar de spitalul unde ai lucrat toată viața). De asemenea se stabilesc posibilități de colaborare ulterioară la nivel internațional, apar oportunități de cercetare, înveți cum funcționează și alte sisteme medicale. 

Sunt 3 perioade în care poți face stagii în străinătate pe parcursul carierei:

1) În facultatea de medicină. Este momentul cel mai simplu, pentru că există deja programe stabilite, precum Erasmus, practică de vară în alte țări (prin intermediul asociațiilor studențești), alte programe europene de mobilitate. Cel mai simplu este să întrebi direct la serviciul de Relații internaționale al universității. Sigur există multe oportunități în toate facultățile de medicină din România. Eu personal am fost în trei asemenea stagii în timpul facultății. 

2) În rezidențiat. Este iarăși destul de simplu de plecat la stagii în străinătate în timpul rezidențiatului. Poți găsi asemenea oportunități fie prin coordonatorii tăi de rezidențiat, fie în mod independent. Universitatea de medicină s-ar putea să aibă anumite programe la care poți aplica. Întreruperile de rezidențiat sunt de regulă un proces destul de simplu (se semnează o serie de documente care se depun la DSP). Stagiile clinice în străinătate de asemenea se pot echivala ca timp care contribuie la perioada de rezidențiat (iarăși un proces destul de simplu). 

3) Ca medic specialist. Există mereu posibilitatea de a pleca pentru stagii de perfecționare ca medic specialist. Totuși, dacă te angajezi direct ca medic specialist într-un sistem nou, poate fi un șoc destul de mare. Eu personal recomand ca înainte de a accepta un job de medic specialist într-o altă țară, să lucrezi măcar 6-12 luni drept medic rezident în acea țară pentru a înțelege sistemul. Nimeni nu te oprește să lucrezi ca rezident dacă deja ai terminat rezidențiatul în România (este doar un rol pe care îl faci). Astfel poți uneori să completezi anumite goluri din pregătirea pe care ai obținut-o în rezidențiatul din România.

Partea 5 – Cariere alternative

În videoclipul 5 de mai jos discut despre cariere alternative pentru cei care au studiat medicina. Dacă ai devenit medic nu înseamnă musai că trebuie să îți petreci toată viața într-un cabinet de consultații sau spital. 

Câteva cariere alternative pe care le poți lua în considerare:

1) Dezvolți o combinație între spital/ambulator/privat care ți se potrivește. Majoritatea medicilor acordă mai mult sau mai puțin timp diferitelor moduri de a practica. Dacă de exemplu nu îți place să faci gărzi, poți uneori să alegi să lucrezi doar în ambulator. Sau poți să-ți oferi serviciile de medic specialist la mai multe clinici private. Există posibilitatea de a-ți structura timpul în funcție de preferințe, deși acest lucru poate fi mai dificil în primii ani. 

2) Cercetare. Mulți medici fac și cercetare, mai ales dacă sunt interesați de știința din spatele practicii medicale. Nu este neapărat să fii în mediul academic (universitar) pentru a face cercetare clinică. Există studii clinice inițiate de firme farmaceutice sau de dispozitive medicale care se pot efectua în majoritatea clinicilor și spitalelor. Ca medic în studiu trebuie să aplici un protocol de cercetare și să identifici pacienți interesați. Este o muncă care necesită rigurozitate maximă, dar pe de altă parte este previzibilă (știi cine vine la studiu, ce proceduri trebuiesc făcute, ai toate materialele necesare). 

Cercetarea academică este posibilă în asociere cu o universitate. De regulă este necesar doctoratul, deoarece multe finanțări pentru studii academice au această cerință. Mulți medici în centrele universitare au o activitate mixtă (cercetare plus clinică/spital). 

3) Educație medicală. De regulă se face de către medicii care sunt afiliați cu o universitate sau înscriși într-un program de doctorat. Totuși nu este musai să ai un titlu universitar dacă vrei să ții ore cu studenții. Este o activitate foarte plăcută din punctul meu de vedere și te poate ajuta să te dezvolți mai repede din punct de vedere profesional (trebuie să pregătești prezentări, să vorbești clar, să selectezi informațiile importante, primești întrebări la care nu te-ai gândit). 

4) Comunicare cu publicul larg pe teme medicale. Ceea ce fac eu prin canalul de YouTube/blog se încadrează aici. Se mai poate de asemenea să participi la emisiuni TV/radio pe teme medicale sau să scrii mici articole pentru ziare locale/naționale. Există multă cerere pentru explicații medicale și mereu vor exista oportunități pentru medici să ofere o perspectivă în acest sens. 

5) Industria farmaceutică sau de dispozitive medicale. Cele mai interesante roluri pentru medici în acest domeniu nu sunt cele de vânzări. Există posibilitatea să lucrezi în posturi care necesită cunoștințe medicale solide, să comunici rezultatele studiilor la conferințe, la întâlniri cu alți colegi medici (medical science liaison), să fii liderul unei arii terapeutice, să dirijezi programe de cercetare-dezvoltare ale companiei (medical director), să participi în design-ul studiilor clinice, farmacovigilență (analiza efectelor adverse) etc. Sunt posturi importante pentru care medicii au toate abilitățile necesare. 

6) Afaceri, activism, ONG-uri, politică etc. Medicii dobândesc foarte multe abilități care îi fac foarte adaptabili în asemenea domenii. Faptul că din facultate pe tot parcursul carierei lucrezi cu oameni te ajută să devii o persoană care poate să comunice eficient și flexibilă. Dobândirea unei diplome de medic reflectă de asemenea capacitatea de a depune un efort susținut pe o perioadă lungă de timp. Aceste abilități nu se găsesc foarte ușor în alte domenii unde munca este mult mai structurată. Medicina este o profesie liberală din care ușor se poate face tranziția spre alte domenii.