Gripa nu este o simplă răceală.
Pot există forme foarte ușoare de boală, unele aproape fără simptome. Totuși, gripa are des forme destul de severe, iar în cazul persoanelor vulnerabile (în vârstă sau cu boli cronice), infecția poate conduce la o afectare gravă, uneori la deces.
În presă, se mai anunță ocazional decese prin virusuri gripale de tip A(H1N1) etc. Este foarte important de înțeles că numărul de decese menționate în aceste buletine de știri este întotdeauna subestimat.
Numărul de cazuri menționate este numărul de cazuri confirmate, prin detectarea virusului în laborator. Numărul de infecții confirmate este foarte mic comparativ cu numărul real de infecții gripale.
Același lucru este valabil și pentru pandemia de coronavirus din anul 2020. Numărul de cazuri transmise în comunitate este cu siguranță mult mai mare decât numărul celor care au test pozitiv.
În cele mai multe situații, diagnosticul de gripă este sugerat de semnele și simptomele clinice (deci, testul de confirmare nu mai este efectuat). Un alt motiv frecvent pentru care testul de confirmare nu este efectuat este lipsa fondurilor suficiente pentru achiziționarea kit-urilor de analize la direcțiile de sănătate publică (DSP). Practic, infecția gripală va fi confirmată în cele mai grave cazuri, care ajung să fie tratate în secții de terapie intensivă, în spitale județene, unde pot fi în mod real recoltate probe de către personalul DSP.
Același lucru este probabil valabil și pentru coronavirus în anul 2020. Cazurile grave sunt testate și mortalitatea pare excesivă, însă nu avem numărul total (real) de cazuri pentru a trage o concluzie certă.
Infecția gripală este foarte frecventă. Multe persoane cu gripă se vindecă spontan, sau cu minim tratament simptomatic (medicamente pentru febră, antiinflamatoare, pastile de supt pentru gât etc).
Gripa poate afecta extrem de grav pe cei care au boli cronice (de inimă, de plămâni, de ficat etc.). Există o legătură clar demonstrată între infecția gripală și creșterea numărului de infarcte de miocard, accidente vasculare cerebrale, exacerbări ale bolilor pulmonare cronice. Acest lucru este explicat prin faptul că gripa nu este strict o boală respiratorie, ci afectează întregul organism. Apare o inflamație generalizată, organismul folosind toate resursele disponibile pentru a distruge virusul. Acest răspuns imun exagerat poate afecta echilibrul precar în care se află persoanele cu boli preexistente sau vârstnicii.
Un alt aspect important este că uneori gripa evoluează în două etape. Unii pacienți, după un episod inițial de infecție gripală (care se vindecă), se simt mai bine câteva zile, iar apoi încep să se simtă iarăși rău, să facă febră, să tușească. Acestea pot fi simptomele unei pneumonii, care poate apărea că o complicație (într-un al doilea timp). În aceste cazuri este vorba de regulă despre o infecție bacteriană, care este favorizată de scăderea imunității organismului după episodul gripal. În termeni simpli, corpul s-a luptat cu virusul gripal, a reușit să îl elimine, însă are nevoie de câteva zile – săptămâni pentru a-și reface resursele consumate. Acesta este momentul în care bacteriile pot provoca o infecție mult mai ușor.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că există foarte multe tipuri de virusuri gripale. În ultimii ani în lume circulă virusuri precum A(H1N1) pdm09 (gripă porcină), A(H3N2) și alte subtipuri de virus gripal B. Aceste litere și cifre sunt mai puțin important de reținut, însă ilustrează faptul că există o mare varietate de virusuri gripale.
Virusul gripei este un virus „inteligent”. Acesta este capabil să își schimbe foarte ușor structura, rezultând un virus „nou”. Organismul nostru dezvoltă imunitate împotriva gripei, însă dacă structura virusului este complet nouă, nu va mai fi recunoscut de către sistemul imun. Astfel, pot apărea infecții foarte grave. Unele dintre aceste virusuri gripale „noi” pot fi extrem de virulente, adică pot afecta extrem de grav organismul. Multă lume din păcate a uitat de celebra pandemie de gripă „spaniolă” care a avut loc în 1918. Acea pandemie a afectat toate țările lumii și a avut o virulență (capacitate de a leza organismul) extraordinară. Din datele istorice se estimează că a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni.
Care sunt simptomele de gripă?
Nu toată lumea va avea aceleași simptome și semne. Unele persoane pot prezenta foarte multe sau doar câteva dintre următoarele:
- Febra mare (până la 40 grade C)
- Dureri de cap (în special în spatele ochilor)
- Dureri musculare, articulare
- Amețeli, senzație de vertij, de instabilitate pe picioare
- Stare de slăbiciune extremă (orice mișcare pare dificil de realizat)
- Tuse, în general seacă sau cu dificultăți în a expectora
- Dureri de gât
- Rinoree = curge nasul
- Greață și vărsături
- Diaree
De asemenea, dacă persoana infectată cu gripă suferă de o boală cronică (de inimă, plămâni, ficat etc.), acea boală se poate agrava în cursul infecției gripale.
Cum ne putem proteja de gripă?
Singura metodă cu adevărat eficientă de protecție împotriva gripei este vaccinarea antigripală anuală.
Vaccinul antigripal este unul dintre cele mai sigure vaccinuri și este practic indicat întregii populații în vârstă de mai mult de 6 luni. Vaccinul se face anual, din cauza numărului mare de tipuri de virus gripal care circulă în lume. În fiecare an se creează un nou vaccin, care protejează împotriva celor mai frecvent întâlnite tipuri de virus. Vaccinul standard acoperă cele 3 sau 4 tipuri de virus gripal care circulă în anul respectiv.
În concluzie
Cu gripa nu este de glumit pentru că poate fi o infecție extrem de severă. În experiența mea de medic am văzut cazuri de gripă care m-au înficoșat, mai ales când era vorba de oameni tineri care erau efectiv doborâți de gripă.
Vă recomand ca în fiecare toamnă să întrebați medicul de familie despre vaccinul antigripal, în special dacă suferiți de o boală cronică sau lucrați într-un mediu în care aveți contact cu mulți oameni. Vaccinul are indicații și contraindicații, iar medicul de familie vă poate explica dacă puteți beneficia de el.
Sursa foto: The Telegraph
