Foaia aia pe care o atasam la foaia de observatie si pe care o semneaza pacientul fara sa o citeasca nu este consimtamant informat. Cand cineva intra intr-o operatie sau este supus unei proceduri si asistenta sau rezidentul repede ii da un formular sa semneze nu e consimtamant informat. Cand pacientul e trezit si i se cere sa intinda mana sa i se ia sange fara sa se explice de ce, fara sa i se ofere posibilitatea sa refuze, din nou nu e consimtamant informat. Cand la o consultatie ne repezim cu stetoscopul si incepem sa examinam fara sa cerem macar o permisiune verbala, nu e consimtamant.
Subiectul acesta este extrem de important si extrem de complex. Nimeni nu este pregatit adecvat in Romania sa efectueze un consimtamant informat asa cum ar trebui. Nu costa nimic in afara de a schimba niste obiceiuri si a lasa un pic de timp suplimentar pentru explicatii. Da, se poate, si nu dureaza mult.
Simplul gest de a cere permisiunea pentru orice act medical va aduce foarte multa apreciere din partea pacientilor. Pentru ca nimeni nu face asta in Romania. Sa ne punem putin in pielea pacientului, daca am fi noi pacienti? Nu am vrea sa stim de ce asistenta vrea sa ne ia sange? Nu avem oare dreptul sa refuzam? Nu avem dreptul sa stim la ce riscuri ne supunem cand suntem operati? Nu avem oare dreptul sa facem chiar si o decizie neinteleapta daca asta este dorinta noastra? Exemplele sunt mii…
Simplul fapt ca se cere consimtamantul face o diferenta uriasa in modul in care este livrat actul medical. Dar consimtamantul se obtine prin explicatii, nu prin intimidare si constrangere. Si oricand ne putem razgandi.
Si in alte tari se fac toate procedurile/operatiile care se fac si la noi, chiar mai multe poate. Acolo insa se obtine consimtamantul informat. Foarte putini pacienti refuza actul medical. Simplul fapt de a explica si a raspunde la intrebari asigura un climat de respect si intelegere chiar si atunci cand lucrurile nu merg bine.