Nu trebuie să ne fie frică de virusuri. Haideți să le înțelegem împreună ca să fim mai bine pregătiți când vin peste noi!
În acest articol:
1. Ce este un virus?
2. Sute de virusuri
3. Simptome similare pentru toate virusurile
4. Dar simptome diferite de la om la om
5. Cum prevenim
6. Tratament
Am facut și un video pe baza acestui articol pentru explicații suplimentare:
1. Ce este un virus?
Nu trebuie să ne temem. Virusurile sunt parte din viața noastră. Cu toții am avut infecții cu virusuri de foarte multe ori în viață și încă suntem aici. Asta pentru că avem un sistem imunitar care ne păzeste mereu.
Virusurile afectează oamenii.
Virușii se referă la programe informatice care ne strică uneori calculatoarele. Deci aici vorbim despre virusuri.
Virusurile sunt extrem de interesante și au existat pe această planetă înainte să apărem noi. Virusurile nu vor să ne omoare, nu au o minte proprie. Nu sunt vii. Virusurile sunt o secvență de informații genetice. Scopul lor este să se copieze și să se împrăștie cât mai departe posibil. Cum fac asta?
Singur, un virus nu este capabil să se multiplice. Totuși, poate să intre în anumite celule ale corpului uman. Acele celule devin „gazde” pentru virus. O celulă este ca o mică fabrică. Dacă virusul reușeste să o infecteze, o „reprogramează”. Acea celulă devine o fabrică de virusuri. Fiecare celulă produce enorm de multe copii ale virusului. Fiecare copie poate ieși din celulă și infecta o altă celulă. Este o reacție în lanț. În multe infecții virale celulele sunt distruse pentru a elibera copiile virusului.
În infecțiile respiratorii, virusul intră și iese din corp prin organele aparatului respirator. Nasul, căile respiratorii și plămânii sunt locurile unde apare afectarea cea mai clară, însă virusul poate ajunge în toate organele corpului.
Când avem o infecție cu virusuri respiratorii, secrețiile respiratorii conțin milioane de virusuri. Când tușim sau strănutam eliberăm mici particule de secreții respiratorii care transportă virusul în afara corpului. Aceste secreții se depun pe mâini, față, obiecte etc. Multe virusuri pot rezista destul de mult în afara corpului.
De asta când apar epidemii se recomandă să ne spălăm des pe mâini. Pentru că putem să luam un virus pe mâini și să ducem mâna la gura sau la ochi și să îl introducem în organism. Sau mângâiem fața iubitei noastre fără să ne spălăm pe mâini și o infectăm și pe ea. Sau strângem mâna bunicilor care apoi se vor infecta și ei. Este suficientă doar o atingere pentru a transmite un virus de la o persoană la alta.
Când suntem infectați, sistemul nostru imunitar recunoaște că ceva este în neregulă și că în corp a apărut ceva „străin”. Apare o activare a mecanismelor de apărare ale corpului care încearcă să distrugă materialul „străin”. Lupta dintre sistemul imunitar și virus duce la apariția de diverse simptome despre care vom vorbi mai departe. Unele virusuri ajung să distrugă organe înainte ca sistemul imunitar să le poată opri.
2. Sute de virusuri
Există enorm de multe tipuri de virusuri care pot infecta oamenii. Exemple: virus gripal, coronavirus, rinovirus, adenovirus etc. Fiecare dintre aceste specii are la rândul ei diverse tulpini (înrudite). Toate pot infecta organismul uman și produce forme diferite de boală.
3. Simptome similare pentru toate virusurile
Sute de virusuri, dar simptomele pot să fie exact la fel indiferent de numele virusului. Pentru că simptomele sunt produse de distrugerea celulară directă a virusului plus reacția sistemului imunitar care încearcă să distrugă virusul „străin”. În organele afectate apare inflamație – acumulare de celule ale sistemului imunitar care se luptă să distrugă virusul. Această activare a sistemului imunitar poate fi generalizată la nivelul întregului organism => avem simptome generale, ne simțim rău, avem febra mare, transpirăm, ne doare capul, amețeli, greață etc.
La nivel respirator, cum putem reacționa dacă avem inflamație în plămâni, nas, căi respiratorii? Avem tuse, de multe ori seacă inițial dar poate fi și productivă cu secreții albe, galbene sau verzi. Senzație de lipsă de aer dacă plămânii sunt în principal afectați. Curge nasul.
Pe baza simptomelor este imposibil să știm care este virusul care ne infectează pentru ca reacția organismului este asemanătoare.
Totuși, gravitatea simptomelor generale poate sugera anumite infecții precum gripa, coronavirus etc. Gripa este în continuare (și va rămâne) cel mai mortal virus care afectează oamenii. La momentul acestui articol (martie 2020) lumea este foarte panicată de coronavirus. Dar gripa a ucis mult mai mulți oameni decât coronavirus până la acest moment! E bine să nu uităm acest fapt.
În fiecare an doar în SUA (doar o țară) mor cam 30.000 de oameni de gripă. În fiecare an!! Sunt 3-400000 de spitalizări cu gripă. Numarul de persoane infectate cu gripă e de ordinul milioanelor. În fiecare an! Și asta este gripa obișnuită. Există tulpini de gripă (ex. A(H5N1) aviară) care sunt atât de mortale încât dacă s-ar transmite global ar muri sute de milioane de oameni.
Atenție! Avem vaccin anti-gripal dar lumea nu îl face. Câte decese ar putea fi prevenite dacă lumea s-ar vaccina pe scară largă? Preferăm să credem teoria conspirației, anti-vaxxeri decât să ne uităm singuri la numărul de morți. Cu gripa serios nu-i de glumit.
4. Dar simptome diferite de la om la om
Nu putem să facem diferența între un virus sau altul doar din simptome.
Dar în plus, fiecare om are o reacție diferită la infecția cu același virus. Sistemul imunitar nu este la fel de la om la om, deci răspunsul față de același virus poate fi diferit. Unii oameni pot avea mai multă tuse. Altora le curge mai mult nasul. Alții au lipsă de aer foarte importantă. Sau unii au mai mult simptome non-respiratorii (amețeli, dureri de cap etc.).
Unele persoane pot să nu aibă nici un simptom, dar tot să aibă o infecție foarte ușoară și să fie capabili să transmită virusul. Chiar dacă avem simptome ușoare nu înseamnă că nu avem un virus periculos pentru alții.
Unii pot face forme extrem de grave, și să necesite internarea în terapie intensivă – nevoie de aparate pentru a menține oxigenarea corpului, medicamente puternice pentru menținerea circulației sângelui.
Persoanele mai în vârstă sau care au alte boli cronice (diabet, BPOC, astm, boli de inimă) sunt mai vulnerabile la infecțiile respiratorii virale. În cazul epidemiilor de gripă sau coronavirus sau alte virusuri, aceste persoane au cel mai mare risc de complicații și deces – organismul este deja slăbit în momentul apariției infecției.
5. Cum prevenim
Nu este mereu posibil să evităm infecțiile virale. Chiar și folosind cel mai scump echipament de protecție, tot există posibilitatea să facem o mică greșeală și virusul să intre în organism (scoatem puțin masca, ne frecăm la ochi cu mâna contaminată, atingem cu mâna costumul de protecție deja contaminat etc.).
Totuși, există lucruri pe care le putem face!
Spălatul pe mâini este esențial.
Cu apă și săpun, măcar 20 secunde frecat mâinile pe toate părțile. Clătit și uscat mâinile. Mâinile spălate și uscate scad mult riscul de transmitere a majorității bolilor infecțioase. Trebuie să facem asta foarte des în contextul unei epidemii.
Virusurile sunt microscopice, e suficient doar să atingem un obiect sau o persoană contaminată pentru a lua virusul pe mâini. Deci trebuie să ne spălăm des pe mâini.
Cum ne spălăm corect pe mâini:
Masca de protecție este foarte prost înțeleasă.
În primul rând, masca de protecție este folosită pentru expuneri evidente, de scurtă durată, la cantități mari de virus. De exemplu cei care lucrează în spital care urmează să vadă un pacient suspect de o infecție virală se protejează cu anumite măști „cu filtru”. Aceste măști sunt diferite de măștile chirurgicale pe care le știe toată lumea. Sunt mult mai groase, trebuie strânse foarte etanș pe față pentru a putea respira doar prin acel filtru de protecție. Aceste măști trebuie schimbate în mod regulat pentru că pe exteriorul maștii se acumulează virus din exterior – și dacă atingem masca cu mâna trebuie apoi să ne spălăm înainte de a atinge fața sau alte obiecte.
Măștile „chirurgicale” sunt mult mai cunoscute și vedem mulți oameni care le poartă crezând că îi protejează. Este fals! Aceste măști nu protejează pe cel care le poartă. Ele nu sunt etanșe pe față, nu au un filtru de protecție. Aerul contaminat poate intra pe lângă mască. Aceste măști însă e important să fie purtate de cei care au simptome respiratorii (tuse, strănut) pentru a-i proteja pe cei din jur. Adică dacă eu sunt răcit, îmi pun o mască chirurgicală pentru că voi tuși în mască. Asta va reține secrețiile mele contaminate pentru ca ele să nu ajungă pe obiectele din jurul meu sau să îmi infecteze familia și prietenii cu care vorbesc.
În acest video ceva mai vechi demonstrez diferența dintre măști. Vă invit să îl urmăriti (scuze de calitatea video mai redusă – e ceva mai vechi):
Este foarte important ca lumea să înțeleagă că masca este de multe ori o iluzie a protecției!
Evitarea oamenilor bolnavi și distanțarea socială.
Aceste măsuri sunt mult mai bune decât orice mască sau costum de protecție. Practic, într-o epidemie oamenii trebuie să stea la distanță unul de celălalt, acasă, să nu se adune în grupuri mari în spații închise. În acest fel virusul va infecta un numar mai mic de oameni.
Fiecare om este o mică fabrică de virus. Virusul are nevoie de o gazdă pentru a se multiplica. Daca ne autoizolam timp de 1-2 săptâmani cu toții, rupem lanțul de transmitere a infecției. Virusul nu are timp să găsească gazde noi și este încet distrus de sistemul imunitar al organismului.
Avem grijă de sănătatea noastră mereu.
Oamenii care au alte boli cronice sunt mai vulnerabili dacă fac o infecție respiratorie. Dacă avem grijă să ne menținem sănătoși la modul general, virusurile greu ne pot doborî pentru că suntem rezistenți și organismul are resurse să lupte cu infecția. E important să nu fumăm (pentru a nu face boli pulmonare cronice precum BPOC). Să mâncăm sănătos, fără sare, zahar și grăsimi în exces (pentru a scădea riscul de boli de inimă și diabet). Să facem mișcare regulat (chiar și puțin mers pe jos în fiecare zi ajută). Aceste lucruri chiar funcționează și oamenii care au grijă ce mănâncă, ce respiră și se mențin activi au mult mai puține boli.
6. Tratament
Din fericire, sistemul nostru imunitar poate distruge aproape toate virusurile.
Majoritatea infecțiilor virale respiratorii trec fără absolut nici un tratament, pentru că sistemul imunitar reușește să controleze și să distrugă virusul. Uneori este nevoie de medicamente pentru a ne simți mai bine = tratamente simptomatice. De multe ori este suficient doar paracetamol când febra este mare și ne simțim rău.
În formele grave este necesar de regulă tratamentul în spital – pentru monitorizare, perfuzii cu fluide pentru a menține circulația sângelui, oxigen suplimentar și alte măsuri de susținere.
În formele severe trebuie tratamente agresive care să susțină funcțiile corpului cât timp sistemul imunitar se luptă cu virusul. De regulă în terapie intensivă – cu aparate de ventilație care să permită oxigenarea corpului. Acestea sunt necesare când plămânii sunt extrem de puternic afectați de infecție.
Antibioticele nu au absolut nici un efect asupra virusurilor. Antibioticele nu se dau în nici un caz din prima când cineva are o viroză respiratorie. Ele se pot folosi eventual când apar infecții bacteriene asociate. Dar repet, antibioticele (oricare ar fi ele) nu omoară virusurile.
Anumite virusuri respiratorii pot fi controlate parțial cu anumite tratamente specific antivirale. De exemplu, gripa poate fi tratată cu un medicament numit oseltamivir (Tamiflu). Dar acest tratament este eficace doar dacă este dat fix la începutul infecției. Se administrează de regulă doar la spital, în formele grave de gripă, în urma unui test pozitiv.
Majoritatea virusurilor respiratorii (inclusiv coronavirus) nu au momentan un tratament specific. Dacă facem infecția, tratamentul este cum am spus mai sus, de susținere a funcțiilor corpului până sistemul imunitar distruge virusul.
Atenție! În contextul epidemiilor apar mereu zvonuri despre tratamente bune anti-virus. Trebuie să fim foarte atenți cu medicamente sau măsuri care nu au fost cercetate adecvat. Acestea uneori pot avea multe efecte adverse și pot face mai rau. Atenție ce luați pentru că cercetarea făcută în condiții de urgență nu este la fel de riguroasă!
